Annemarie Moroder

Annemarie Moroder
Cuiërtl per l liber Ciofes da Mont de Max Tosi depënt da Annemarie Moroder.
Auter inuem	Mater Annemarie
Nasciù/da	Offenburg, 4 auril 1915
Mort/a	Maran, 6 auril 1999
Cunesciù/da per	Muniga artista

Articul per Ladin Gherdëina

Gherlanda spiza cun cëir, dessëni de Annemarie Moroder.

Annemarie Moroder (*4 auril 1915 a Offenburg;† 6 auril 1999 a Maran) fova na muniga artista y nsenianta de ert, muta y sor de artisć.

Biografia

Annemarie ie nasciuda da Josefine Leimstädtner de Maran, 3 mënsc do che si pere Rudolf Moroder ie tumà tla Galizia, mazà da saudeies rusc. Annemarie ie nasciuda a Offenburg ulache si nëine Franz Moroder-Lenert ova cumprà la firma Simmler che à fat auteresc per truepa dliejes tla Germania y tl Elsass. Cun sies ani iela rueda te Gherdëina a Urtijëi cun si doi fredesc Rudolf y Siegfried y la vëidua Josefine y ie jita a sté tla villa Rudolfine che si pere ova frabicà tl 1909. Annemarie fova drët sportiva y jiva gën cui schi y a crëp, scebën che l pluan Anderlan bruntlova dassën. Tl 1936 iela rueda tl Institut "Englischen Fräulein" a Maran y do trëi ani iela deventeda muniga. La ie jita nce a scola tl "Istituto Beato Angelico" a Milan ulache la à finà la scola d'ert. A Maran iela po stata maestra de dessëni y de storia dl'ert per 19 ani tla "Lehrerbildungsanstalt". Per truepes ani ie Sr. Annemarie nce stata sëurastanta dla munighes y educadëura tla cësa per studentes. Ëila ova ence n talënt per la mujiga, sunova la chitara y deriejova l cor dla munighes. La fova la prima muniga dl cunvënt a avëi la patent per ji cun l'auto. Ëila derturova chedri, depenjova uni sort de placac.

Bibliografia

• Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 153.
• Adele Moroder: N memoria de Rudolf Moroder de Lenert do 50 ani che 'l ie tumà tla prima viera mondiela 1914. Calënder de Gherdëina 1965, pl. 29-31.