Cësa di Ladins

Articul per Ladin Gherdëina

La Cësa di Ladins - pert entreda.

La Cësa di Ladins ie na cësa de cultura dla Union di Ladins de Gherdëina (ULG) a Urtijëi. La Cësa ie la sënta dla Union di Ladins de Gherdëina, dla Union Generela di Ladins dla Dolomites, dl Museum Gherdëina, dla Bibliotech Ladina Malia da Cudan y la sënta ufiziela de La Usc di Ladins y dl Teater de Urtijëi. Dal 1960 al 1997 fova la Cësa di Ladins nce la sënta dl Radio Ladin de Gherdëina.

Storia

La prima reunions y la fundazion dla Union di Ladins de Gherdëina fova ti primes ani 1950 for te vel' ustaria a Urtijëi. Perchël an pensà de fé na cësa per fé jì la atività culturela dla Union cun l fin de pudëi fé cunferënzes, cunzerc, teatri, na bibliotech y na sënta a n museum nuef. De mei dl 1951 à la Union cumprà dala surans Maria y Malia Insam-Prinoth da Brida l terac do la Cassa dl Sparani a Urtijëi per n priesc de 5 milions de lires per frabiché la cësa. Chisc scioldi fova unii mprestei da Lina Stuflesser y si uem Giuani de Petlin zënza fic. Cater uemes dla ULG, Vinzenz Aldosser, Bruno Moroder, Heinrich Moroder Doss y Franz Prugger à pona tëut su n credit cun si respunsabltà persunela pra na banca. Ai 6 de lugio dl 1952 iel unì metù ju l prim sas dla cësa y ai prim de agost 1954 ie la cësa unida davierta cun na gran festa. N chëla ucajion iel nce unì fat l Prim Cungres ’nternaziunel di Ladins.

Inaugurazion dla Cësa di Ladins a Urtijëi ai prim de agost 1954

Vijita dl Presidënt Aldo Moro tla Cësa di Ladins a Urtijëi. Salut da pert dl presidënt dla Union Heindl Moroder-Doss.

L custimënt dla cësa ie pona unì paià cun i cuntribuc dla Region, la Presidënza dl Cunsëi di Ministri talian, l cuntribut dl Chemun de Urtijëi per l leniam y 100.000 lires, la Union Generela de Bulsan cun 200.000 lires y l contribut de una milion de lires dl presidënt dla ULG da ntlëuta Giuani Stuflesser Petlin. Na pert di debic ie unida paieda cun l fit dl local dl teater per fé chino d'instà. Bera Franz Prugger ie stata la persona che se à cruzià plu de duc per la realisazion de chësta cësa .

Ai 7 de agost 1960 ie pona unì giaurì l Museum Gherdëina.

Ngrandimënc dla cësa

Ai 26 de merz dl 1972 an pudù festejé la giaurida de locai nueves per l museum, per la bibliotech y per l Radio Ladin. De chësc se ova cruzià dantaldut l presidënt dla ULG da ntlëuta Gilo Prugger.

Sota la presidënza de Vinzenz Peristi ie unida fata na restruturazion dl palch y dla cabines dl teater per na spëisa de 8 milions de lires.

Tl 1981, sota la presidënza de Guido Insam, iel pona unì dat al architet Georg Schmalzl la ncëria per ngrandì duta la cësa cun n partimënt y n sutët-depot per l museum y n partimënt nuef per n vardian. L custimënt de 600 milions de lires ie unì curì dala Provinzia Bulsan-Südtirol y dala Cumenanza dl Raion Salten-Scilier. Tl ann 2020 à l Chemun de Urtijëi adum cun la Union di Ladins de Gherdëina, l Museum Gherdëina y l Teater de Urtijëi scrit ora n cuncors per fé su na cësa nueva .

Bibliotech

Tla Cësa di Ladins à si sënta Bibliotech ladina Malia da Cudan spezialiseda sun libri y documënc de cultura ladina.

Leteratura

• Gilo Prugger: Porta davierta - 35 ani Cësa di Ladins, Calënder de Gherdëina 1990 p. 34-42.
• Alex Moroder Rusina: Mpue de storia dla Cësa di Ladins, La Usc di Ladins nr. 33, 28 de agost 2004.
• Alex Moroder: Mpue de storia dla Cësa di Ladins, Calënder de Gherdëina 2005 p 37.
• Vinzenz Peristi: Sessant' ani Cësa di Ladins, Calënder de Gherdëina 2015 p 32.
• Sofia Stuflesser: Cësa di Ladins. Cie iel pa unì fat? Ce vares iel pa mo da fé?. Calënder de Gherdëina 2022, pl. 31-39.