Vai al contenuto

Ruves de Gherdëina

Da Wikipedia
Articul per Ladin Gherdëina
Aquarell de Hermann Krabbes. Chromotypografia de Fisher & Wittig a Leipzig

L majer ruf de Gherdëina ie l Derjon che nasc te Plan ulache vën adum l Ruf de Frea dal Jëuf de Frea ju y l Ruf de Ciavazes dal Jëuf de Sela ju. L Derjon pasa tres Sëlva, Santa Cristina y Urtijëi y va tl Isarch a Pruca. A Pruca passel sota l'autostreda dl Prëner y sota la scines de la ferata dl Prëner. L ie lonch 25,8 chilometri y ie cun na ciavuel idrografich de 199 km² un di majeri ruves che va tl Isarch.

L Derjon vën nce adurvà per fé strom. Sul ruf iel trëi stoes. Ti majeri luesc ie l ruf avisà ora cun gran mures ërc. A Urtijëi univa l ruf do na stoa avisà ora te na roia per plu de 250 ani per fé jì mulins, turnadëces y njinies de uni sort y danter l'auter la prima zentrala dala lectrisc de Gherdëina.

Duc i ruves de Gherdëina va tl Derjon.

Ruves a man drëta

[mudé | muda l codesc]

I ruves che va tl Derjon a man drëta dla valeda (cialan juvier da ulache l ruf nasc) ie:

  • Ruf de Val Pudra che nasc sul Sela y va tl Derjon sun Plan de Gralba.
  • Ruf de Frea nasc dal Ruf di Nueves y va tl Derjon te Plan. Pisciadoi de Murfrëit, Pisciadoi da Taiadices, Pisciadoi de Linacia.
  • Ruf de Val. Japé de Val nascl cun la funtanes y l pisciadoi de Zirmëi sciche Aghel da Pisulí y tol ite l Ruf dla Cuecenes y l Ruf de Puez a man drëta. A man ciancia tol l Ruf de Val l Aghel da Frainela y l Ruf de Dantercëpies y va tl Derjon tl Ghetun de Sëlva.
  • Ruf de Ncisles fej da cunfin danter Sëlva y Santa Cristina. Tl ruf de Ncisles ruva da man drëta l Ruf de Mastlè.
  • Ruf da Pilon (Da Pic ju fej l ruf l Pisciadoi de Pilon y va tl Derjon a Soplajes)
  • Fussel de Nis, belau for sut.
  • Ruf de Val d'Ana. A man drëta giatl l Ruf da Costa, l Ruf de Cuecenes che giata l Ruf de Puiates, Fussel de Grialëces y Scienpoden[1]. L Ruf de Sciadules o dl Net giata l Salim y va tl Ruf de Cuecenes puech sëura l Ruf de Val d'Ana. A man ciancia giatl l Fussel da Zartlan y l Fussel da Pincan
  • Ruf da Cudan, Pisciadoi da Cudan
  • Fussel da Juaut, Fussel de Plan Pinoi
  • Ruf da Dumat
  • Fussel dla Val de Nevel

Ruves a man ciancia

[mudé | muda l codesc]

Pisciadoies de Gherdëina[4]

[mudé | muda l codesc]
A man drëta
  • Pisciadoi de Murfrëit (2280 s.l.m.)
  • Pisciadoi de Taiadices (1830 s.l.m.) Ruf de Frea.
  • Pisciadoi de Linacia (1715 s.l.m.) Ruf de Frea.
  • Pisciadoi de Puez (2150 s.l.m.) Ruf de Puez.
  • Pisciadoi da Pilon (1390 s.l.m.) Ega da Praulëta ju.
  • Pisciadoi de Puntëdla (1400 s.l.m.). L porta l'ega dl ruf de Ravisón.
  • Pisciadoi da Fëur (1605 s.l.m.). L’ega vën da Cuecenes ora.
  • Pisciadoi dl Gran Puent (1450 s.l.m.).
  • Pisciadoi da Cudan
A man ciancia
  • Pisciadoi dal Ampezan
  • Pisciadoi dl Tervela o Pisciadoi d’Artic (1440 s.l.m.). L porta l'ega da Culac ju.
  • Pisciadoi de Pedroc o Pilat (1565 s.l.m.) Ruf de Piz
  • Pisciadoi de Ronc (1410 s.l.m.)
  • Pisciadoi de Bleje
  • Pisciadoi de Ega Cejia y Pisciadoi Moandl sun Bulacia
  1. Frida Piazza: Fussel de Grialëces Calënder de Gherdëina 1993, pl. 143-149.
  2. Guido Insam: L ruf salver da Iender. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 70.
  3. Babi Pitschieler, Petra Senoner: Stories y ntraunides ntëur i vedli mulins pra ruf da Bula Calënder de Gherdëina 2014, pl. 166.
  4. Guido Insam: Calëndri di mënsc cun chedri de 12 pisciadoies dla valeda. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 5-27.

Bibliografia

[mudé | muda l codesc]
  • Guido Insam: * 12 fotos de pisciadoies per i mënsc. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 5-27.
  • Edberte Moroder: L ruf y la roia - Plan Sant Antone. Calënder de Gherdëina 1988, pl 66-72.
  • Ludwig Moroder: La funtanes per l'ega da bever te Gherdëina. Calënder de Gherdëina 2023, pl. 30-41.
[mudé | muda l codesc]

Cëla ence

[mudé | muda l codesc]

Inuemes online

[mudé | muda l codesc]

Cunliamënc

[mudé | muda l codesc]