Plata prinzipala test

Da Wikipedia

Articul dl mëns
Te Gherdëina dal n valgun lec, scialdi pitli, che ie per la majera pert naturei y restei do la ultima dlaciazion Würm, ala fin di Pleistozen y dl Diluvium, dan ca. 12.000 ani. N valgun lec te Gherdëina ie artifiziei, doi te Sëlva y doi sun Mont de Sëuc, per la majera pert fac per abiné adum l'ega da fé nëif. L majer numer di lec naturei ie sun Mastlé. - Gëura l articul

Lec de Gherdëina[muda l codesc]

Te Gherdëina dal n valgun lec, scialdi pitli, che ie per la majera pert naturei y restei do la ultima dlaciazion Würm, ala fin di Pleistozen y dl Diluvium, dan ca. 12.000 ani. N valgun lec te Gherdëina ie artifiziei, doi te Sëlva y doi sun Mont de Sëuc, per la majera pert fac per abiné adum l'ega da fé nëif. L majer numer di lec naturei ie sun Mastlé.


Plata prinzipala/foto Juni

Rest dl mond
London ie la capitela y majera zità dl Riam Unì y de l'Nghiltiera. La ie la terza majera zità de l’Europa do Moscau y Istanbul. Tl 2021 ova la zità na populazion de 8 799 728 abitanc dedit de si cunfins. - Gëura l articul

London[muda l codesc]

London ie la capitela y majera zità dl Riam Unì y de l'Nghiltiera. La ie la terza majera zità de l’Europa do Moscau y Istanbul. Tl 2021 ova la zità na populazion de 8 799 728 abitanc dedit de si cunfins.



Template:Plata prinzipala/germans