Rudolf Vallazza

Rudolf Vallazza o Rudi Vallazza (* 3 de agost 1888 a La Pli de Fedom; † 7 de lugio 1951 a Bulsan) fova n scultëur fedom che è giut laurà te Gherdëina.

Vita[mudé | muda l codesc]

Cun ot ani iel stat mandà tla Val de Puster a vardé y per mparé tudësch coche suzedova suënz tla families di paures.

Cun catordesc iel po jit te Gherdëina a mparé a ziplé pra Luis Kostner Stlujuc a Urtijëi. L à pona laurà pra Josef Obletter da Juaut y pra Rico Moroder. Ala fin al metù su na berstot per si cont a Urtijëi daujin ala stazion dla ferata.

Ël ie jit nce ala Scola d'Ert a Urtijëi adum cun Vinzenz Moroder-Resciesa y Hermann Moroder-Jumbiërch. Tla prima viera iel stat sul Col di Lana y ie ruvà cun si cumpanies sota na levina, ma l ie sta bon de unì ora dala nëif cun si mans y se salvé. A Urtijëi fova Vallazza cunesciù per lauré dassën, per si figures drët grandes y te n stil espressionistich di ani trënta. N si sculeies ie stac Vinzenz Peristi da Banch, Eduard y Conrad Comploi de Coldeflam, Franzl Schmalzl de Ronc, Tone dla Rodes.

Lëures[mudé | muda l codesc]

Tl 1921 à la Lia di artistc de Urtijëi pruibì a Rudi Vallazza de mëter tla mostra “L gorila cun la muta” cunscidreda na opra massa profana^[1]. Na si Madona de set metri fata adum cun Ludwig Moroder-Lenert, un di lëures plu granc fac te Gherdëina, fova stata metuda ora tl parch dl Ciastel de Milan per la VII Triennale tl 1940^[2].

A Codogno, Milan, ie da udëi n si San Don Bosco che ie cunscidrà un di lëures plu de mpurtanza de chësc scultëur.