Vai al contenuto

Avënt

Da Wikipedia
Articul per Ladin Gherdëina
Na gherlanda d'Avënt. I cëiresc curespuend ai culëures de la liturgia, che ie violet per l prim, segondo y cuarto avënt, y rosa per l terzo.

L Avënt (dal latin adventus; gherdëina: Avënt, badiot: Advënt, fascian: Avent) ie l tëmp de l'ann ulache l mond cristian se njenia ca per la nascita de Gejù Bambin. Aldò de la tradizion sibe catolica che evangelica scumëncia l Avënt cun la bespres la sëira dan la prima dumënia d'Avënt y cun chël scumëncià nce l nuef Ann de la Dlieja.[1]

Gherlanda d'Avënt

[mudé | muda l codesc]

Te gran pertes dl mond cristian dal la tradizion de avëi na gherlanda d'Avënt te la cësa y dlieja. Chësta à cater cëiresc, cun un n cëir che vën mpià uni dumënia d'Avënt. La dumënia dan Nadel vën mpià l cuarto cëir. A chël pont avrà duc i cëiresc na lunghëza desfrënta, ajache i avrà vardù per tëmpsc desfrënc.


Calënder d'Avënt

[mudé | muda l codesc]

Cianties

[mudé | muda l codesc]

Na ciantia de avënt cunesciuda te Gherdëina ie Tëmp d'Avënt

Mami bele sondles da Nadel à fa,
dedora d’biei floc de nëif cuer l pra.
L vën sën scur abenëura y nëus te stua stajon.
Pra mëisa d’bela meludies cianton y sunon.
Un n cëir ie mpià su, prësc nasc l Bambin Gejù.

La ciampaneles àuden sunan na bela slita vëijun passan.
Duc i pitli mutons se ncunforta dassënn.
San Miculau gëura la porta, te stua vëniel sën.
L sgondo cëir ie mpià su, prësc nasc l Bambin Gejù.

Na pitla lëtra al Bambin ei scrit y bel mpont a la tò iel unit.
Sce l me porta cie che me é mbincià, mi cuer drët cuntënt sarà.
Pesc, amor y legrëza a duc sun chësc mond.
L terzo cëir ie mpià su, prësc nasc l Bambin Gejù.

Sun mëisa cuces y mandarins, sun lën d’bela codles y brunsins.
Dut l Avënt me ei ncunfertà y sën ie l Nadel ruvà.
Dala cuntentëza mi uedli nsnuet lujerà.
Duc i cëiresc ie mpiei su, nasciù ie l Bambin Gejù.

Paroles: Marta Mussner Meludia: Josef Mussner

Referënzes

[mudé | muda l codesc]
  1. Julia Martin: Das bedeuten die vier Adventssonntage. In: katholisch.de. 1. Dezember 2018, abgerufen am 5. Januar 2019.