Costituzion
| Articul por Ladin Gherdëina | 
|
L ie la lege fundamentela de n Stat o de na urganisazion comunitera cun valor plu aut dla autra leges
COSTITUZION DLA REPUBLICA TALIANA
PRINZIPS DE FUNDAMËNTA
Art. 1
La Talia ie na Republica democratica, fundeda sun l lëur. La suvranità ie dl popul che la eserzitea tla formes y ti lims dla Costituzion.
Art. 2
La Republica recunësc y garantësc i dërc nviulabli dla persona, sibe te si singul sibe tla furmazions sozieles ulache si persunalità se svilupea, y la se damanda l ademplimënt di duvieres nia derogabli de solidarietà politica, economica y soziela.
Art. 3
Duc i zitadins à la medema denità soziela y ie medemi dan la lege, zënza desvalivanza de sés, de raza, de rujeneda, de religion, de minonghes politiches, de cundizions persuneles y sozieles. L ie l duvier dla Republica de tò y tres i rëms economics y soziei, che, limitan de fat la lidëza y la valivanza di zitadins, mpedësc l svilup dla persona y la partezipazion efetiva de duc i lauranc ala urganisazion politica, economica y soziela dl Paesc.
Art. 4
La Republica ti recunësc a duc i zitadins l dërt al lëur y la sustën la cundizions tres chëles che chësc
dërt possa unì realisà.
Uni zitadin à l duvier de dejëujer, aldò de si pusciblteies y aldò de cie che l uel, n'atività o na
funzion che porte pro al prugres materiel o spirituel dla sozietà.
Art. 5
La Republica, una y nia spartibla, recunësc y sustën l'autonomies locales; la realisea ti servijes che depënd dal Stat l dezentramënt aministratif plu ampl; la adatea i prinzips y la metodes de si legislazion ai bujëns dl'autonomia y dl dezentramënt.
Art. 6
La Republica defënd la mendranzes linguistiches cun normes aposta.
Art. 7
L Stat y la Dlieja catolica ie, uni un te si raion, ndependënc y suvrans. Si raporc ie regulei dai Tratac Laterans. La mudazions di Tratac ne n'à nia debujën dl pruzedimënt udù danora per la revijions dla Costituzion, sce la doi pertes les à azetedes.
Art. 8
Duta la cunfescions religëuses ie unfat liedies dan la lege.
La cunfescions religëuses che ne ie nia chëla catolica à l dërt de se urganisé aldò de si statuc tan
inant che i ne cuntrastea nia cun l urdinamënt giuridich talian.
Si raporc cun l Stat ie regulei per lege sun la basa de acurdanzes cun la reprejentanzes respetives.
Art. 9
La Republica sustën l svilup dla cultura y la nrescida scientifica y tecnica.
La defënd la cuntreda y l patrimone storich y artistich dla Nazion.
Art. 10
L urdinamënt giuridich talian se cunforma ala normes dl dërt nternaziunel che ie generalmënter
recunesciudes.
La cundizion giuridica dl fulestier vën reguleda dala lege aldò dla normes y di tratac nternaziunei.
L fulestier, a chël che l ti vën mpedì te si paesc de eserzité la lidëza democratica garantida dala
Costituzion taliana, à l dërt d'asil tl teritore dla Republica aldò dla cundizions dates dant dala lege.
L’estradizion dl fulestier per reac politics ne vën nia lasceda pro.
Art. 11
La Talia ie contra la viera coche strumënt de ufenduda ala lidëza d'autri populi y coche mesun per ressolver cunflic nternaziunei; la ie a una, te cundizions de valivanza ai autri Stac, cun la limitazions de suvranità che ie debujën per n urdinamënt che segurëie la pesc y la giustizia danter la Nazions; la sustën la urganisazions nternaziuneles che à chisc fins.
Art. 12
La bandiera dla Republica ie l triculëur talian: vërt, blanch y cueciun, cun trëi strisces verticales unfat grandes. ...........................