Demëine Mahlknecht
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Per l scultëur cëla tlo: Jan Dumëine Mahlknecht
| Jan Demëine Mahlknecht | |
|---|---|
| . | |
| Auter inuem | Johann Dominikus Mahlknecht, Vedl Pana |
| Nasciù/da | 23 de juni 1724 a Urtijëi |
| Mort/a | 5 de jené 1809 a Urtijëi |
| Suplì/da | Urtijëi |
| Operes cunesciudes | Crisc |
Jan Demëine Mahlknecht, dit nce l Vedl Pana (* 23 de juni 1724 a Urtijëi; † 5 de jené 1809 a Urtijëi) fova n zandlier che jiva cun la crama, deventà n rich marcadënt de Gherdëina che ova vadanià cun l marciadé plu de 500.000 rainesc (ntëur 12 milions de Euro al di da ncuei) cunesciù per si bona opres per i pueresc y la Dlieja y per vester stat scialdi sparaniënt.
Biografia
[mudé | muda l codesc]L vedl Pana, nasciù tl luech Faujëina dessëura (Oberfalsena) a Urtijëi, fova jit a scola, ma iló ne ti ovla nia drë butà y perchël ovel tosc scumencià a ziplé dant al dut crisć.
Do che l fova cresciù, ulovel ti fé do a truepes de Gherdëina che fova deventei riches a fe i marcadënc y ie jit cun na crama a vënder. L ie danz ruà a cësa cun deguna marcanzia y degun scioldi. Si pere y loma nen ulova nia plù l lascé ji, ma ël se à vendù si miëur guant, à ziplà di y nuet y chësc iëde ti ovela butà de plu a vënder.
Ël jiva a Salzburg, tl Böhmen y nce tl Baiern cun si crama sul spinel per truepes ani. Ntant fovel nce cunesciù y n ti dijova a Salzburg l "Holzbube". Bel plan fovel deventà n marcadënt y marciadova uni tant scialdi nce cun mëiles, castanies, limons ai, pieres y nsci via. Ël tlupova sul lech Garda y rames de ulif y jiva a i vënder a Linz y a Viena la dumënia dl ulif dan pasca. A Bulsan ovel pona metù su na gran butëiga che l giariva me per i marcëies. Ël marciadova cun sëida da ala y da Rurëi a viena mandan la marcanzia sun la bercher per i majeri ruves, cun ciapiei de stram y de lën che univa da Firënza, mantua o Unieja. Sui marceies cumprovel marcanzia ala fin a na maniera da tre ju l plu che la jiva sun l priesc. L Vedl Pana vivova na vita scialdi scëmpla. Ël jiva furnì sche n pëtler, durmiva me ti tublëies ncantëur y sparaniova ciche la jiva. Ël se à maridà permò cun 71 ani, dant nen ovel dlaurela, dijovel, cun Christina Mauronerin, na vëidua de Stadtsteuer tl Austria, na rica marcadënta nasciuda te Gherdëina. Ti ultimi ani se ovel trat zruch a sté te Gherdëina. Ndut ova l Vedl Pana dat via 170.000 rainesc (valor al di da ncuei 4 milions de Euro)[1] danter i scioldi ai pueresc, i fabricac per la dliejes y per i benefiziac (prevesc n pension).
Dlieja de Urtijëi
[mudé | muda l codesc]L vedl Pana ulova ti scinché la spersa y 2000 rainesc per frabiché la dlieja nueva de San Durich a Urtijëi. Moz Ploner che se à scialdi cruzià per la nueva dlieja nes conta coche la ie unida a una cun l Vedl Pana per chësta dunazion [2].
Cëla nce
[mudé | muda l codesc]Notes
[mudé | muda l codesc]- ↑ Per calculé l valor di rainesc al di da ncuei.
- ↑ Christian Moroder: Traduzion dal tudësch tl Gherdëina de chël che à scrit ’l seniëur ugrister Moz Ploner dla costruzion dla dlieja die S. Durich a Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1948, pl. 32-43.
Bibliografia
[mudé | muda l codesc]- Josef Komplojer: Sparsamkeit und Freigebigkeit in einer Biographie. Wagner Dispruch 1820.
- Toni Sotriffer (traduzion): Jan Demëine Mahlknecht. L Vedl Pana (1724-1809). Union di Ladins de Gherdëina, Urtijëi 2007.</ref>.