Educazion linguistica integreda tles scoles ladines

L’ Educazion linguistica integreda tles scoles ladines

Cunscidrazions genereles

L segondo volum dla seria “Sprachen im Vergleich”, prejentà ai 6 d’auril 2011 pra l cunvëni scientifich sun “L ladin tl sistem furmatif ” n gaujon di 10 ani dla Repartizion ladina dla Università Liedia de Bulsan, ie dedicà ai determinanc y ai pronoms. Si titul cumplet ie:

• Peter Gallmann, Heidi Siller-Runggaldier, Horst Sitta: Sprachen im Vergleich. Deutsch – Ladinisch – Italienisch. Determinanten und Pronomen, Bozen: Istitut Pedagogich Ladin, 2010.

I determinanc y i pronoms ie paroles che ne fej nia ora scialdi de plu che za. l 1% de duta la paroles de na rujeneda, ma che vën adurvedes cun gran frecuënza pervia de si truepa funzions per la comunicazion. Les ti dà esprescion a senificac gramatichei schiche “numer” (singuler - plurel: chëla - chëles), “jëne” (masculin - feminin: degun - deguna), “persona” (1., 2., 3. persona singuler: ie, tu, ël / ëila; 1., 2., 3. persona plurel: nëus, vo, ëi / ëiles), “pussedimënt” (mie, tie, sie...), “cuantificazion” (nia, degun, puech, n valguni, truep, dut ...) y mo trueps d’autri. Nce i articuli toca leprò.

I articuli determinatifs permët danter l auter de desferenzië la entiteies cunesciudes o bele a vel’ maniera identifichedes da chëles che ne n’ie mo nia determinedes y che vën mé numinedes sciche reprejentantes de na categuria o grupa; chësta ultimes se damanda i articuli indeterminatifs (Ncuei ei giapà la lëtra che Silvia m’à nvià. Ncuei ei giapà na lëtra da na mi cumpania de scola.). I determinanc ie for liei a n sustantif y ne azetea nia n articul danora, i pronoms alincontra ie ndependënc, sta da sëui y ie boni de sustituì sustantifs y nce pertes plu longes de n test. Chësta publicazion, unida ora d’autonn dl ann passà, ie l segondo volum dla seria “Sprachen im Vergleich”, che ie n proiet dedicà ala descrizion dla gramatiches dla trëi rujenedes adurvedes y nseniedes tla valedes ladines de Gherdëi na y dla Val Badia. L se trata perchël dla descrizion dla gramatiches dl tudësch, dl ladin de Gherdëina, dl ladin scrit dla Val Badia y dl talian, realiseda te na pruspetiva cuntrastiva per mustré su chël che ie medem y chël che ie defrënt danter chësta rujenedes.

L proiet ie unì nvià via dan n valgun ani per scumenciadiva dl Istitut Pedagogich Ladin tres si diretëur Theodor Rifesser. La ncëria per l proiet ti ie unida sëurandata a Horst Sitta dla Università de Turic y a Peter Gallmann dla Università de Jena, tramedoi germanisć y esperc de gramatica tudëscia y teorica, y a Heidi Siller-Runggaldier dla Università de Dispruch, romanista cun spezialisazion tl ladin y tl talian. Per la pert gherdëina ala pudù se nuzé dl sustëni de Marco Forni y per la pert badiota dl sustëni de Giovanni Mischì. Giovanni Mischì à ora de chësc sëurantëut la ncëria nia saurida de urganisé l material ejemplificatif per l ladin scrit dla Val Badia aldò dl’autra rujenedes, respetan tl medem tëmp la strutures y la formes de chësta varietà ladina. Zënza l aiut di doi cunlauradëures dl Istitut “Micurà de Rü” ne fossel nia stat mesun purté a bon fin l lëur nchina śën fat.

Per seguré na azetabltà l plu puscibl auta di ejëmpli, ie pona ala fin mo duta la pert ladina unida cialeda tres da Paul Videsott (Università de Bulsan). A duc ti val n gran rengraziamënt da pert di autores. Sciche prim volum dla serie iel unì publicà, tl 2008, la gramatica n cont dl verb. Chësc volum ie unì prejentà ai 23 de mei dl medem ann tla Università de Bulsan a Persenon. L terzo volum n cont di costituenc dla frasa ie tl lëur. Sce dut va bën, messëssel vester finà per l ann 2012. Y per cumpleté l proiet saral pona mo da traté l sustantif, l agetif y l averb te un n volum, y la frases liedes adum te strutures cumplesses te n auter volum.

L obietif de na gramatica cuntrastiva

L obietif zentrel ie zënzauter chël de sensibilisé a udëi chël che ie medem y chël che ie defrënt danter nosta rujenedes dal pont de ududa de si gramatica y de mustré su, a chësta maniera, la fundamëntes linguistiches de nosc trilinguism. Ma cun chësta gramatica dëssel nce unì metù a despusizion di nsenianc y dla nseniantes cunescënzes de chëles che ëi y ëiles possa se nuzé tl nseniamënt dla trëi rujenedes. L se trata de cunescënzes de utl dantaldut per chëi nsenianc y chëla nseniantes che ie nciariedes dl nseniamënt ntegrà dla rujenedes. L valor de na tel gramatica ie n ultima da udëi nce te si senial de viers de na majera toleranza linguistica y de na majera cunvinzion che uni rujeneda se merita l medem respet y la medema dinità. Chësc pudëssa pona purté pro nce a na miëura cunvivënza danter la jënt tla valedes ladines, nce sce la rujeneda de familia ne n’ie nia la medema per duc.

Cuestions teoriches y de terminologia

N cunfront se damanda for almanco doi persones o doi cosses da paredlé, y l muessa vester tler n relazion a cieche les vën paredledes. Per ejëmpel: Sce n dij « Silvia ie majera che Rita », pona vënieles cunfruntedes n relazion a si grandëza o autëza. Sce n dij Silvia ie plu acorta che Rita pona vënieles cunfruntedes n relazion a si nteligënza. La entità n relazion a chëla che l vën fat l cunfront vën tlameda tertium comparationis. N tertium comparationis va de bujën nce per l cunfront linguistich. N possa per ejëmpel cunfrunté nosta trëi rujenedes n cont de coche les ti dà esprescion al jëne gramatichel (Genus). Pona uderan che te nosta doi rujenedes romaniches vëniel mé desferenzià danter l feminin y l masculin, ma che l tudësch à cun l neutrum mo n jëne de plu. Y sce tl cunfront vëniel pona mo tëut ite sciche tertium comparationis la desinënzes cun chëles che chisc jënes vën realisei per ejëmpel pra i articuli, pona possen cunstaté che nosta doi rujenedes romaniches desferenzieia l femin y l masculin tl singuler y tl plurel, l tudësch i trëi jënes mé tl singuler, ma nia tl plurel, ulache i ie neutralisei te una na sëula forma (tud. der / die / das – die; gherd. l / la – i / la; bad. le / la – i / les; tal. il / la – (gl)i / le). Ma l tudësch desferenzieia mo l casus, y chësc sibe tl singuler che tl plurel (tud. masc. der / des / dem / den - die / der / der / die). La terminologia adurveda tla gramatica ie na sort de cumpromis danter chëla tudëscia y chëla taliana per ti dé la puscibltà a nteressei che vën da tradizions de reflescion linguistica desferëntes de ntënder chël che vën desmustrà. Per la descrizion iel unì tëut l tudësch.

La descrizion y la prejentazion di dac linguistics

Chësta ie stata dessegur una dla pertes plu ries da realisé. L problem ie unit a se l dé, ajache la trëi rujenedes ne n’ie nia struturedes unfat. N cont de vel’ carateristiches se semea de plu l ladin y l talian, n cont de d’autres inò de plu l ladin y l tudësch. Ma la prejentazion messova purempò vester sistematica acioche chi che chier nfurmazions plu avisa sibe bon de les giaté. La carateristiches dla trëi rujenedes ie perchël unides descrites l plu puscibl una dlongia al’autra. Canche n fenomenn linguistich se damandova na descrizion plu longia, ie si carateristiches tla trëi rujenedes unides tratedes ndolauter. Per ti permëter ai nteressei de abiné riesc la nfurmazion crissa, iel unì metù dancà tl liber n indesc bendebò ala menuda di argumënc tratei, y dovia n indesc dla paroles tecniches adurvedes y n indesc dla paroles tratedes, spartides su aldò dla rujeneda. La descrizion gramatichela, dantaldut chëla di determinanc y di pronoms ladins, s’à damandà na cunzentrazion particulera, danter l auter ajache si formes y l’adurvanza de chësta formes ne n’ie mo nia codifichedes nchin ti ultimi detai. N pert vëniel tëut formes desferëntes per l medem fenomenn, y chësc nce Heidi Siller-Runggaldier tla scritura. Nsci iel tl mumënt n droa cater variantes scrites per l pronom partitif, che ie chël pronom che curespuend plu o manco al talian ne y al tudësch davon te na frasa sciche Ne ho mangiate due [di mele]. Davon habe ich zwei gegessen [von Äpfeln]. La formes ie: nen, n (Tanta possen pa ti nen / n cunzeder ai mutons [de lidëza]?), n’ (Tanc n’ es’a maià [de mëiles]?), y tl badiot nce un do i pronoms me, te, se (T’ un aste inće tö cumpré un [n auto]?).