Lingaz cinesc

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG


Cinesc
汉语/漢語, Hànyǔ o 中文, Zhōngwén
Chineselanguage.svg
Rujeneda de l'oma de 1,3 miliarc de persones
Region Cina, sud-est de l'Asia
Familia de rujenedes Sino-Tibetan
 • Sintich
   • Cinesc
Formes passedes Cinesc vedl
 • Cinesc mesan
Formes standardisedes Mandarin Standard
Cantonesc Standard
Dialec Mandarin, Jin, Wu, Gan, Xiang, Min, Hakka, Yue, Ping, Huizhou
Sistem de scritura Carateri cinesc (tradiziunei y scëmpli)
Status ufiziel
Rujeneda ufiziela te •  Mandarin: Cina, Taiwan, Singapur
•  Cantonesc: Hong Kong, Macau
Regulà da National Commission on Language and Script Work (Cina cuntinentela)
National Languages Committee (Taiwan)
Civil Service Bureau (Hong Kong)
Education and Youth Affairs Bureau (Macau)
Chinese Language Standardisation Council (Malaysia)Promote Mandarin Council (Singapore)
Codesc de rujeneda
ISO 639-1 zh
ISO 639-2 zhi
bho
Map-Sinophone World.png

L cinesc (cinesc scëmpl: 汉语, cinesc tradiziunel: 漢語, pinyin: Hànyǔ o ënghe scëmpl y tradiziunel: 中文, pinyin: Zhōngwén) (gherdëina: cinesc o chinesc, badiot: cinesc, fascian: cineis) ie na grupa de rujenedes che ruva dal ram sintich de la rujenedes Sino-Tibetanes y che vën rujenedes dai Han y da autra mendranzes te la Cina, Taiwan, Hong Kong y te autri luesc ora per l mond. Ntëur a 1,3 miliarc de persones (16% de l mond) rejona una o n'autra variazion dl cinesc coche rujeneda de l'oma.
La variantes dl cinesc vën da la majera pert de si locutëures ududes coche dialec, ma ajache les ne ie nia da ntënder l'una da l'autra vënles te la linguistica ududes coche rujenedes desfrëntes. La majera varianta dl cinesc ie l mandarin, che ie la rujeneda de l'oma de ntëur a 800 milions de persones (65-70% de i locutëures dl cinesc) y che ie la sëula varianta dl cinesc a vester ufiziela te la Republica populera de la Cina. La segonda majera varianta ie l Min (75 milions, per ejëmpl l Min Nan), pona l Wu (74 milions, p.e. l shanghainesc), y l Yue (68 milions, p.e. l cantonesc). Chisc rams dl cinesc ne ie nia da ntënder danter ëi y si desfrënza ie da cunfrunté cun la desfrënza danter l talian y l franzëus. L cinesc standard se basa sul dialet de Peking, che ie n dialet de la varianta dl mandarin y ie stat tëut coche rujeneda ufiziela tl 1930. L ie aldidancuei la rujeneda ufiziela de la Republica populera de la Cina y de la Republica de la Cina (Taiwan), una de la cater rujenedes ufizieles dl Singapur y una de la sies rujenedes ufizieles de la Nazions Unides. L cinesc ne vën nia scrit cun n alfabet ma cun logograms, i carateri cinesc. Aldidancuei dal doi formes de chisc, l cinesc scëmpl y l cinesc tradiziunel. L cinesc scëmpl ie na forma scemplificheda de i carateri cinesc che ie stata nventeda dal guviern de la Republica populera de la Cina tl 1950 y che vën aldidancuei adurvà ilò y dal 1976 incà ënghe tl Singapur. L vën ënghe scialdi adurvà dala populazion cineja te la Malaysia. L cinesc tradiziunel ie la forma de i carateri cinesc coche i univa scric bel da seculi incà y vën adurveda aldidancuei tl Taiwan, Hong Kong, Macau y da ngrum de cinesc te l'America y Europa.