Template:Plata prinzipala/carussel cuntenut

• 
  Articul dl mëns
  Finch

  Le finch (Fringilla coelebs) é n vicel dl ordin di passeriformes. Al alda pro le domëne di eucarioc y pro le rëgn di tiers tla familia di fringillidae. Al nen é deplü sortes ti raiuns dles Dolomites. Danter chëstes ince le flinch vërt (Carduelis chloris) y l flinch da mont (montifringilla nivalis). - Gëura l articul

  Finch

  

  Le finch (Fringilla coelebs) é n vicel dl ordin di passeriformes. Al alda pro le domëne di eucarioc y pro le rëgn di tiers tla familia di fringillidae. Al nen é deplü sortes ti raiuns dles Dolomites. Danter chëstes ince le flinch vërt (Carduelis chloris) y l flinch da mont (montifringilla nivalis).

  
  

• 
  Foto dl mëns
  Lungiarü

  Lungiarü é n paisc dla Val Badia tl Comun de S.Martin de Tor a na altëza de 1485 m. - Gëura l articul

  Foto dl mëns

  

  Lungiarü é n paisc dla Val Badia tl Comun de S.Martin de Tor a na altëza de 1485 m.

  
  

• 
  Rest dl mond
  Union Europea

  L'Union Europea ie n'union sëuranaziunela y anterguviernativa de 27 stac mëmbri independënc democratics européesc. La ie la majera cunfederazion de stac independënc a livel mundiel, crieda sota chëst inuem dl 1992 tres l tratà sun l'Union européa (Tratà de Maastricht). Per n grum d'aspec ejistova l'Union bele dan chësta data tres na sfilza de relazions predezessëures, pian via dal 1951. - Gëura l articul

  Union Europea

  

  L'Union Europea ie n'union sëuranaziunela y anterguviernativa de 27 stac mëmbri independënc democratics européesc. La ie la majera cunfederazion de stac independënc a livel mundiel, crieda sota chëst inuem dl 1992 tres l tratà sun l'Union européa (Tratà de Maastricht). Per n grum d'aspec ejistova l'Union bele dan chësta data tres na sfilza de relazions predezessëures, pian via dal 1951.

  
  

Articul dl mëns

Finch

Le finch (Fringilla coelebs) é n vicel dl ordin di passeriformes. Al alda pro le domëne di eucarioc y pro le rëgn di tiers tla familia di fringillidae. Al nen é deplü sortes ti raiuns dles Dolomites. Danter chëstes ince le flinch vërt (Carduelis chloris) y l flinch da mont (montifringilla nivalis). - Gëura l articul

Finch

Le finch (Fringilla coelebs) é n vicel dl ordin di passeriformes. Al alda pro le domëne di eucarioc y pro le rëgn di tiers tla familia di fringillidae. Al nen é deplü sortes ti raiuns dles Dolomites. Danter chëstes ince le flinch vërt (Carduelis chloris) y l flinch da mont (montifringilla nivalis).

Foto dl mëns

Lungiarü

Lungiarü é n paisc dla Val Badia tl Comun de S.Martin de Tor a na altëza de 1485 m. - Gëura l articul

Foto dl mëns

Lungiarü é n paisc dla Val Badia tl Comun de S.Martin de Tor a na altëza de 1485 m.

Rest dl mond

Union Europea

L'Union Europea ie n'union sëuranaziunela y anterguviernativa de 27 stac mëmbri independënc democratics européesc. La ie la majera cunfederazion de stac independënc a livel mundiel, crieda sota chëst inuem dl 1992 tres l tratà sun l'Union européa (Tratà de Maastricht). Per n grum d'aspec ejistova l'Union bele dan chësta data tres na sfilza de relazions predezessëures, pian via dal 1951. - Gëura l articul

Union Europea

L'Union Europea ie n'union sëuranaziunela y anterguviernativa de 27 stac mëmbri independënc democratics européesc. La ie la majera cunfederazion de stac independënc a livel mundiel, crieda sota chëst inuem dl 1992 tres l tratà sun l'Union européa (Tratà de Maastricht). Per n grum d'aspec ejistova l'Union bele dan chësta data tres na sfilza de relazions predezessëures, pian via dal 1951.