Template:Plata prinzipala/carussel cuntenut
-
Articul dl mëns
L Derjon (te vedli documënc ënghe Dursan, tudësch: Grödner Bach, talian: Rio Gardena) ie l majer ruf te la valeda de Gherdëina. L nasc te Plan a n'autëza de 1590 metri, ulache vën adum l Ruf de Frea dal Jëuf de Frea y l Ruf de Ciavazes dal Jëuf de Sela. L'à na lunghëza de 25,8 km y n ciavuel idrografich de 200 km², che ne'n fej un de i majeri ruves che rua tl Isarch, ulache l fina a Pruca. L ruf vën ënghe adurvá per fé strom.
-
Foto dl mënsFoto dl mëns
[muda l codesc]
Le lersc (larix decidua) (gherdëina: leresc, badiot: lersc, fascian: lèrsc) é na sort de lëgn da odlina tres vërc che alda pro le rëgn dles plantes y di eucarioc.
Al perd la odlina da d’altonn y al é da ciafé tl’Europa zentrala, tles Alpes y ti Carpac. Al po crësce te n ambiënt cina a 2500 m d’altëza. A n bosch de lersc ti dijon larjëi. A sü früc ti dijon coches.
L’origina dl lersc vëgn cuntada tla liënda de Merisana.
-
Rest dl mond
Uran (simbol: ⛢) é le setim planët dl sistem solar en cunt dla destanza dal sorëdl, le terzo en cunt dl diameter y le cuarto en cunt dla massa. So simbol astronomich é U+26E2 y so inom vá zoruch ala divinité dl cil Uran (Οὐρανός tl grech antich) tla mitologia greca, le pere de Chronos (Saturn) che ê pere de Zeus (Iupiter).
Uran é da odëi ince zënza telescop, mo al ne é nia gnü araté n planët cina al XVIII seco, canche William Herschel l’á descurí sciöche planët ai 13 d emerz dl 1781.
Öna dles carateristiches plü de morvëia de Uran é l’orientamënt de süa assa de rotaziun, che é prësc paralela al plan dl’orbita impede che perpendicolara schiöche düs i atri planëc dl Sistem solar.
L Derjon (te vedli documënc ënghe Dursan, tudësch: Grödner Bach, talian: Rio Gardena) ie l majer ruf te la valeda de Gherdëina. L nasc te Plan a n'autëza de 1590 metri, ulache vën adum l Ruf de Frea dal Jëuf de Frea y l Ruf de Ciavazes dal Jëuf de Sela. L'à na lunghëza de 25,8 km y n ciavuel idrografich de 200 km², che ne'n fej un de i majeri ruves che rua tl Isarch, ulache l fina a Pruca. L ruf vën ënghe adurvá per fé strom.
Foto dl mëns
[muda l codesc]Le lersc (larix decidua) (gherdëina: leresc, badiot: lersc, fascian: lèrsc) é na sort de lëgn da odlina tres vërc che alda pro le rëgn dles plantes y di eucarioc.
Al perd la odlina da d’altonn y al é da ciafé tl’Europa zentrala, tles Alpes y ti Carpac. Al po crësce te n ambiënt cina a 2500 m d’altëza. A n bosch de lersc ti dijon larjëi. A sü früc ti dijon coches.
L’origina dl lersc vëgn cuntada tla liënda de Merisana.
Uran (simbol: ⛢) é le setim planët dl sistem solar en cunt dla destanza dal sorëdl, le terzo en cunt dl diameter y le cuarto en cunt dla massa. So simbol astronomich é U+26E2 y so inom vá zoruch ala divinité dl cil Uran (Οὐρανός tl grech antich) tla mitologia greca, le pere de Chronos (Saturn) che ê pere de Zeus (Iupiter).
Uran é da odëi ince zënza telescop, mo al ne é nia gnü araté n planët cina al XVIII seco, canche William Herschel l’á descurí sciöche planët ai 13 d emerz dl 1781.
Öna dles carateristiches plü de morvëia de Uran é l’orientamënt de süa assa de rotaziun, che é prësc paralela al plan dl’orbita impede che perpendicolara schiöche düs i atri planëc dl Sistem solar.