Trudi Vallazza
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Trudi Vallazza (* 28 merz 1922 a Maran; † 5 jené 2004 a Urtijëi) fova na scritëura ladina de Gherdëina.
Biografia[mudé | muda l codesc]
La ie nasciuda a Maran cun l'inuem Gertraud Schmittner ma la à for adurvà l'inuem Trudi Vallazza. Bele da pitla iela unida tëuta su dala familia de Anna Pederiva y Franzl Moroder da Costa a Urtijëi[1]. Trudi ova mparà a depënjer y ie jita nce ala scola d'ert a Urtijëi. Ntan la viera iela jita a Bulsan a cialé su mutons de na familia iló. Rueda inò a cësa te Gherdëina ala maridà Lino Vallazza. Ëi à abù cater mutons y trà su na muta. ëi à nce ciala sun Ferdinand Kostner de Luis moler te si ultimi set ani de vita. Un n mut Hugo, Hugo, cunesciù per si pitures astrates, ie mort scialdi jëun per n tumor. Ëila à po scumencià tosc a scrì per gherdëina tla zaites y tl Calënder de Gherdëina sibe poejies. Si majer lëur ie stat n liber sun la plantes de medejina ulache la à nce scrì su i vedli inuemes dla plantes che scenó fossa gën jic perdui.
Publicazions y scric[mudé | muda l codesc]
Libri[mudé | muda l codesc]
- Trudi Vallazza: Plantes de medejina. Union di Ladins de Gherdëina Urtijëi 1992.
Calënder de Gherdëina[mudé | muda l codesc]
- Nosc bon pere: bera Franzl Moroder da Costa. Calënder de Gherdëina 1976, pl. 36-37
- L ucel perdù (poejia). Calënder de Gherdëina 1968 pl. 3.
- L ciof de santamaria (poejia). Calënder de Gherdëina 1968, pl. 57.
- La ciampanes. Calënder de Gherdëina 1968, pl. 93-94.
- Astrologia. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 158-165
- “Usci”, 1 piti cëruel. Calënder de Gherdëina 1983, pl. 152.
- L giat nosc tier de cësa. Calënder de Gherdëina 1983, pl. 153.
- La ciampanes nueves. Calënder de Gherdëina 1986, pl. 60.
- N perjonier ruva ino a cësa!. Calënder de Gherdëina 1986, pl. 72-74.
- La grazia dla omeltà. Calënder de Gherdëina, 1987 48-50.
- Massa superbia ne buta nia. Calënder de Gherdëina 1987, 52-53.
- Trudi Vallazza (ciancià): N sèni de bontà danter la ruines dia viëra. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 93-95
- Credënzes nés toi la legrëza de viver cuntënc. Calënder de Gherdëina 1990, pl. 88-89.
- Tan vedli deventons’a?. Calënder de Gherdëina 1992, pl. 146-148.
- N’ena sa Costamula. Calënder de Gherdëina 1993, pl. 129-133.
- Sanità che vën dala fede. Calënder de Gherdëina 1995, pl. 150-152.
- Ciapel da surëdl. Calënder de Gherdëina 2000, pl. 79.
- Cie nés vëniel pa dit di té fosch?. Calënder de Gherdëina 2001, pl. 98-99.
- Duc uel deventé vedli, ma deguni ne n’uel vester vedli. Calënder de Gherdëina 2001, pl. 147-149.
- Capuzineri. Calënder de Gherdëina 2002, pl. 122-123.
- Iermes dala plueia. Calënder de Gherdëina 2002, 212-213.
- Ierba monarda. Calënder de Gherdëina 2003, pl. 86.
- Beches. Calënder de Gherdëina 2003, pl.90
- Ciuldì ie pa i Hunza tan nton?. Calënder de Gherdëina 2004, pl. 197-200.
La Usc di Ladins[mudé | muda l codesc]
- 100 ani dla dlieja de Sëlva. Usc 1.4.1977, pl. 7.
- Sniëur Emrich à tëut cumià. Usc 1.9.1977, pl. 8.
- Ce pòrta pa la usc di ladins de bon te familia?. Usc 1.8.1978, pl. 18.
- Cie semiëia pa n pitl lën da odla? Usc 1.12.1978, pl. 24.
- L vedl Crist. Usc 1.4.1979, 18.
- Miseria. Usc 1.4.1979, 24.
- Ce nes disc pa l pan che vën scirmà te pazëida dal refudam? Usc 1.5.1980,pl. 4.
- L pitl liever melcuntënt. Usc 1.5.1982, pl. 9–10.
- For mé critighes y critighes? Usc 1.3.1985, pl. 29.
- L becher sun trughel de l ’oma. Usc 15.6.1985, pl. 9.
- L paravis di ciofs. Usc 1.6.1986, pl. 28.
- Ie pa i crameri morc ora?. Usc 15.9.1989, pl. 12.
- La pitla cassëta dala bisaneles per la festa de l’oma. Usc 11.5.1990, pl. 5.
Premi[mudé | muda l codesc]
- Leur a strit ENEL Bulsan per na storia ladina: 3° pest[2].
- Varëta d'or dl Chemun de Urtijëi ai 4 de dezëmber 1999[3].
Bibliografia[mudé | muda l codesc]
- Erica Senoner (Coord.): Poejies y rimes d ’uni sort. Union di Ladins de Gherdëina Urtijëi 1993.
- Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 99.
- Erica Senoner: Trudi Valazza da Costa. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 204-205.
- Rut Bernardi, Paul Videsott: Geschichte der ladinischen Literatur. Ein bio-bibliographisches Autorenkompendium von den Anfängen des ladinischen Schrifttums bis zum Literaturschaffen des frühen 21. Jahrhunderts. Scripta Ladina Brixinensia 3. Bulsan 2013. ISBN 978-88-6046-060-8 (tudësch) pl. 596-598.
Notes[mudé | muda l codesc]
- ↑ Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches: Die Moroder, Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung. Urtijëi 1980, pl. 279. liber Moroder
- ↑ Cronica 1966. Calënder de Gherdëina 1968, pl. 101.
- ↑ Cronica 2000. Calënder de Gherdëina 2001, pl. 210.