Calënder de Gherdëina
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
L Calënder de Gherdëina vën dat ora uni ann dala Union di Ladins de Gherdëina (ULG).
Storia
[mudé | muda l codesc]I prims calëndri ie unii dac ora y stampei a Dispruch ti ani 1911 nchin 1915. L prim calënder dl 1911 ie unì dat ora da bera Sepl Runggaldier da Passua y fat da Arcangiul Lardschneider de Ciampac. Ntlëuta te na grafia scialdi autramënter che al didancuei. L calënder dl 1911 fova de 42 plates cun leprò 11 plates de retlam y 10 plates blances per scrì su vel' nutizia. Tl 1914 ie pona l calënder unì fat y dat ora per l prim iede dala Union dei Ladins a Dispruch. Chësc calënder ova bele 89 plates, cun na sezion badiota de trëi plates, na fasciana de cin plates y na fedoma de trëi plates. L fova 28 plates de retlam. L ultim calënder ie unit ora tl 1915, l prim ann dla gran viera, dat ora dala Union dei Ladins y metù adum da Ujepantone Comploi da Fujeron [1].
Permò tl 1948, do la segonda viera mundiela, iel inò unì publicà n calënder, dat ora dala Union di Ladins de Urtijëi y dala stamparia Weger de Persenon cun 65 plates, de chëles mé una de retlam dla Cassa dl Sparani y doves blances per la notes. Tl 1965 vëniel dat ora l prim iede cun la scrita "Union di Ladins de Gherdëina". [2]. Belau 50 ani alalongia ie seniëur Cristl Moroder stat l curatëur dl calënder.
Notes
[mudé | muda l codesc]- ↑ Rut Bernardi Paul Videsott: Geschichte der ladinischen Literatur, Freie Universität Bozen 2014. p. 113-117. ISBN 978-88-6046-063-9
- ↑ Rut Bernardi Paul Videsott: Geschichte der ladinischen Literatur, Freie Universität Bozen 2014. p. 119-120. ISBN 978-88-6046-063-9