Calënder de Gherdëina

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG


Prima plata dl Calënder de Gherdëina 1911.

L Calënder de Gherdëina vën dat ora uni ann dala Union di Ladins de Gherdëina (ULG).

Storia[mudé | muda l codesc]

I prims calëndri ie unii dac ora y stampei a Dispruch ti ani 1911 nchin 1915. L prim calënder dl 1911 ie unì dat ora da bera Sepl Runggaldier da Passua y fat da Arcangiul Lardschneider de Ciampac. Ntlëuta te na grafia scialdi autramënter che al didancuei. L calënder dl 1911 fova de 42 plates cun leprò 11 plates de retlam y 10 plates blances per scrì su vel' nutizia. Tl 1914 ie pona l calënder unì fat y dat ora per l prim iede dala Union dei Ladins a Dispruch. Chësc calënder ova bele 89 plates, cun na sezion badiota de trëi plates, na fasciana de cin' plates y na fedoma de trëi plates. L fova 28 plates de retlam. L ultim calënder ie unit ora tl 1915, l prim ann dla gran viera, dat ora dala Union dei Ladins y metù adum da Ujepantone Comploi da Fujeron [1].

Permò tl 1948, do la segonda viera mundiela, iel inò unì publicà n calënder, dat ora dala Union di Ladins de Urtijëi y dala stamparia Weger de Persenon cun 65 plates, de chëles mé una de retlam dla Cassa dl Sparani y doves blances per la notes. Tl 1965 vëniel dat ora l prim iede cun la scrita "Union di Ladins de Gherdëina". [2]. Belau 50 ani alalongia ie seniëur Cristl Moroder stat l curatëur dl calënder.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Rut Bernardi Paul Videsott: Geschichte der ladinischen Literatur, Freie Universität Bozen 2014. p. 113-117. ISBN 978-88-6046-063-9
  2. Rut Bernardi Paul Videsott: Geschichte der ladinischen Literatur, Freie Universität Bozen 2014. p. 119-120. ISBN 978-88-6046-063-9

Cunliamënc[mudé | muda l codesc]

Calëndri de Gherdëina online sula plata web dla Union di Ladins de Gherdëina (per i scric ite dla ULG)

Wikisource[mudé | muda l codesc]