Persenon
| Articul por Ladin Val Badia | 
|
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
| Persenon / Porsenù Brixen (de) Bressanone (it) | |
|---|---|
 | |
 | |
| L dom de Persenon | |
| Raion | |
| Stat |  Talia
|
| Region |  Trentin-Südtirol
|
| Provinzia |  Südtirol
|
| Comunità raion | Val dl Isarch |
| Geografia | |
| Coordinedes | 46°42′59″N 11°39′24″E / 46.71639°N 11.65667°E |
| Autëza | 560 m sëura l livel dl mer |
| Spersa | 84,7 km²[1] |
| Demografia | |
| Populazion | 22 011 ab. (1 jené 2018)[2] |
| Grupes linguistiches (cumpededa dl 2011) |
1,2 % ladin 73,1 % tudësch 25,7 % talian |
| Densità | 259,9 ab./km² |
| Politica | |
| Ambolt | Peter Brunner (SVP) (2020) |
| Auter | |
| Codesc de la posta | 39042 |
| Prefis dl telefon | 0472 |
| Targa de l'auto | BZ |
| Codesc ISTAT | 021011 |
| Plata internet | www |
| Cherta | |
 | |
| Posizion de Persenon te Südtirol | |
  Persenon/Porsenù Persenon/Porsenù (Talia dl Nord) | |
Persenon (gherdëina: Persenon (pronunzià [pəʀsəˈnɔŋ]), badiot: Porsenú, tudësch: Brixen (pronunzià [ˈbʀɪksn̩]), talian: Bressanone (pronunzià [bressaˈnone])) é na zité y n comun dla provinzia Autonoma de Bulsan. Ai 1 jené 2018 ova l chemun na populazion de 22 011[2] persones sun na spersa de 84,7 km². Persenon ie cunlieda ala ferata dl Prëner tres la stazion de Persenon.
Geografia[mudé | muda l codesc]
Tlima[mudé | muda l codesc]
Aldò de la mesures dl tëmp danter l 1951 y l 2010 fova la mesaria dl mëns plu frëit jené a Persenon −2,0 °C; la mesaria dl mëns plu ciaut lugio fova de +19,2 °C.[3] La mesures te la perioda dal 2001 al 2010 ntant mostra su na mesaria de jené de +0,1 °C y na mesaria de lugio de +21,2 °C.
La mesaria de la prezipitazions a l'ann ie de 700 mm, che toma te zirca 85 dis. L inviern ie sciche tl rest de Südtirol normalmënter l tëmp plu sut. La prezipitazions d'inviern ie datrai te la forma de nëif. La majera prezipitazions ie d'instà, canche la frecuenza de temporai ie ënghe plu auta.[4]
|
Temperatures mesanes y prezipitazions per Persenon
Funtana: Temperatures al mëns und Prezipitazions al mëns. Servisc meteo y levines de la provinzia autonoma de Bulsan - Südtirol (Perioda 2001–2010)
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Storia[mudé | muda l codesc]
Dal 1027 al 1803 fova Persenon la capitela dl Prinzipat dl Vëscul de Persenon, n prinzipat etlesiastich (tudësch: Hochstift) dl San Mper Roman. L prinzipat etlesiastich ne ie nia la medema cossa sciche na diozeja, sun chëla che n prinz vëscul à mé la autorità etlesiastica de n vëscul normal.
Persenon ie la zità plu vedla dl Tirol, bonamënter ovela bele ravises pre-romanes, aldò dla tuedes de Adrian Egger tl raion de Stufels (nce tlamà Alt-Brixen).
Dla zità medievela se à cunservà na pert dla muredes y dla portes (Michaelstor, Säbener Tor, Kreuz-Tor).
L ciastel dl vescul fova uriginariamenter sun plaza, plu tert iel deventà sënta dl capitan dla zità. Pona ie l ciastel unì frabicà da nuef tla luegia da śën y l ie n palaz n pert renaissance y n pert baroch, cun de bela arcades y figures de tieracueta di Habsburger. L museum diozejan ie aldidancuei tla sales de chësc palaz.
L majer giuel artistich dla zità ie bën la pitures a frësch dla chëurt a arcades dl dom (Domkreuzgang). L dom nstës ie na costruzion barochiseda sun na catedrala romanica plu antica. Da amiré iel i revëuc depënc de M.Günther.
Daujin iel la dliejia de pluania de San Michiel de stil gotich tardif. Tla vedla curtina danter l dom y dlieja San Michiel iel l monumënt de Oswald von Wolkenstein, che ël ova ulù per se nstës y che l prejentea coche ciavalier dla Crëusc (Kreuzritter).
I liams de Persenon cun la valedes ladines ie scialdi antics, davia che na gran pert dla Ladinia fova storicamënter sota l vescul de Persenon.
Mo aldidancuei iel na bela cumpëida de ladins che vif a Persenon y che se à urganisà tla Union di Ladins de Persenon.
Trasport[mudé | muda l codesc]
Ferata[mudé | muda l codesc]
Persenon ie cunlieda al trasport sun scines tres la stazion de Persenon che ie sun la trata de ferata dl Prëner.
Lingaz[mudé | muda l codesc]
| Lingaz de apartenënza (zensimënt 2011) |
1,2 % ladin |
| 73,1 % tudësch | |
| 25,7 % talian |
Galaria dales fotografies[mudé | muda l codesc]
L zënter de Persenon
Ududa panorama de Persenon
L Isarch a Persenon
.jpg)
Referënzes[mudé | muda l codesc]
- ↑ "Superficie di Comuni Province e Regioni italiane al 9 ottobre 2011". Istitut naziunel talian de statistica. Trat ite ai 16 merz 2019.
- ↑ 2,0 2,1 "Popolazione Residente al 1° Gennaio 2018". Istitut naziunel talian de statistica. Trat ite ai 16 merz 2019.
- ↑ Bressanone Varna – Brixen Vahrn Temperaturen (PDF; 39 kB), Daten der Autonomen Provinz Bozen.
- ↑ Bressanone Varna – Brixen Vahrn Niederschläge (PDF; 26 kB), Daten der Autonomen Provinz Bozen.
|
Feldthurns | Funes | Laion | Lujon | Mühlbach | Natz-Schabs | Olaneres | Persenon | Perbian | Pruca | Redant | Tluses | Vahrn | |