Vacia

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Articul por Ladin Val Badia Gadertal.jpg
Vaces

La vacia é n mamifer mangiaerba che toca pro le rëgn di tiers, pro le domëne di eucarioc y pro la familia di bovidae. Al mandl dla vacia ti dijon manz (Bos Taurus).

Plates colegades[mudé | muda l codesc]

Bestiam

Vocabolar dl ladin leterar[mudé | muda l codesc]

vacia|lⒺ VACCA (EWD 7, 246; http://www.atilf.fr/DERom/entree/’Bakka) 6 1763 vacia ‘vacca’ (Bartolomei1763-1976:104)
gad. vacia mar. vaćia Badia vaćia grd. vacia fas. vacia caz. vacia bra. vacia fod. vacia col. vacia amp. vacia LD vacia MdR vaćia
Ⓜ vaces
(gad. B 1763; A 1879; G 1923; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; G 1923; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR)
a) La jënt ch’ê pro chëla mësa, le damana ći ch’ël i manćia. "Oh", dîjel, "che iö n’à incö le vënter de nosta vaćia foscia!" La ĝënt ch’ê prò quëlla mësa, le damana çhi ch’ël i mançhia. "Oh", diŝl, "ch’ jeu n’ha incoeu le vëntr de nosta vaçhia foscia!" DeRüM, MütPastNoza1833-1995:279 (MdR);
b) B. Cogne jir ja Sèn Jan a me comprar na vacia, perché no aon più lat per chi peres pìciui. B. Cognö schir scha sen Schan a mö comprar n’vatschô, pörchö no aong più lat per chi pöres pitschui. ZacchiaGB, DescorsFascegn1858*:1 (bra.);
c) Śën cunësci, che m’ëis per vosc mat. Jide me, y lascëde unì l tudësch, che à mo cumprà vaces. Źëŋ conosci, che m’ëis per voŝ màtt. S̄ide më, y laŝsëde uni ‘l Tudèsch, chë hà mò cumprà vàtges. VianUA, JanTone1864:199 (grd.);
d) Chësta ie per me na pitla cunsulazion, dij Jan, percie l auter di m’é cherpà na vacia, y chëla fova cuecena mo do la mort. Chësta jè per më na pitla consulazioŋ, diŝ S̄aŋ, pertgë l’àuter di m’hè crëpà na vàtgia, y chëlla fòa cueĉna mò dò la mòrt]]. VianUA, JanAmalà1864:200 (grd.); e) Sarà stat le set vace un fregol grasse de l’Austria, ma delongo dapò l é capità le set magre a se le divorà. Sarà stat le sett vaĉĉe un fregol grasse dell’Austria, ma de longo dapò l’è capità le sett magre a sele divorà. AgostiniM, Dialogo1870*-2013:432 (col.);
f) Demez incö coles alces y vaces, / Ares vais dalunc a pastöra! Deméz incö colles altgies e vatgies / Alles vade da lunts a pastüra! PescostaC, MëssaPescosta1879:3 (Badia)