Luisa Walpoth Demetz
| Luisa Walpoth Demetz | |
|---|---|
 | |
| Mandli ziplei da Luisa da Pincan | |
| Auter inuem | Luisa da Pincan |
| Nasciù/da | Urtijëi. La Mauta, 16 mei 1914 |
| Mort/a | Dispruch 24 utober 1984 |
| Operes cunesciudes | Mandli y caricatures |
| Uem | Josef Demetz de Sulé
|
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Luisa Walpoth Demetz, dita nce Luisa da Pincan, (16 mei 1914 a Urtijëi;† 24 utober 1984 a Dispruch) fova na zipladëssa de figures, caricatures.
Biografia
[mudé | muda l codesc]Luisa fova na muta de Marianna da Puent y Tone da Minert. La se à maridà cun Josef de Sulé, spion dl bosch y ëi à po cumprà l pitl luech da Pincan te Val d'Ana. Ëila à mparà da Luis Holzknecht da Martin scialdi a ziplé pitli tieres. La ie po jita sa Bruel da Caio Perathoner dl Baga a judé te berstot y nce tla familia. Pra la viëra à l'uem messù ji pra i saudëies y ëila se temova a sté te n luech tan sëula perchël iela jita a sté cui mutons sa la Mauta. Do la viëra ovela inò pedù scumencé a ziplé y laurova scialdi per l ANRI. Ëila se taiova nstëssa i pitli toc de lën per fé figures da 10-12 o 15 cm. Chisc toc de lën metovela gën d'inviern tla nëif o te na condla per i fé deventé plu tëndri. La laurova giut da sëira y la sades jivla a vënder a Santa Cristina tulan la ferata. Da sëira univel jit cun l puntl, coche n dijova. Chël uel dì che la metova n valgun mandli desmazei tl gurmel y jiva pra vel ujines a se la ciaculé ntan l lëur.
Notes
[mudé | muda l codesc]Cëla nce
[mudé | muda l codesc]Bibliografia
[mudé | muda l codesc]- Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 90-91.