Vai al contenuto

Ëiles de Gherdëina che zipla

Da Wikipedia
Ëiles te Santa Cristina che zipla. Film Luce ani 30
Articul per Ladin Gherdëina


Storia[mudé | muda l codesc]

Tl dejedotejim, dejessetejim y povester bele tl sëidejejim secul laurova la majera pert dl'ëiles de Gherdëina a fé zandli cun mazëtes sun l puntl. Do che, ala fin dl dejedotejim secul, se ova svilupà dassënn l ziplé chiena y tl medemo tëmp ënghe l marcià dla chiena de Gherdëina te dut l mond[1], à belau duta l'ëiles de Gherdëina scumencià a ziplé te cësa [2]. Chësc ert ie restà nchin al didancuei ënghe sce l ie mé plu puecia ëiles che zipla mo. La zipladësses ne ie mei drë’ unides numinedes ti scric sun l ziplé. Tl 1842 conta Ludwig Steub de na zipladëssa a Urtijëi canche l ie unit te Gherdëina[3]. Te doi gran articuli de Zenz Mussner Scizer tl Calënder de Gherdëina vënieles numinedes nianca un n iëde[4][5]. Te na publicazion cun na lista de plu de 93 scultëures vëniel mé numinà cater ëiles. Chëstes ie: Levigia Senoner Mahlknecht (1866-1952), Maria Kaslatter Hofer (1884-1967), Trina Kaslatter Bernardi (da Gustin, Sëlva), che se firmova Kath Kaslatter o Catharina Kaslatter Bernardi, (1889-1979)[6].

Pitla figura de ëila cun bambin zipleda da Catarina Kaslatter Bernardi

Sa la pitla Sotria a Urtijëi fova doi ëiles che n tlamova Stefunes dla Rojules, mutans de Mariana y Stefun da Peza, che ziplova y metova adum pitli vasciei cun n schilet y iermes per tei che ulova cunscidré la mort[7]. Un de chisc ie mo da udëi tl Museum Gherdëina a Urtijëi.

Tl liber Anri Woodcarving iel da udëi truepa fotos de chiena dl ANRI y savon che la majera pert de chësta chiena ie unida zipleda y depënta da ëiles de Gherdëina[8]

Nrescida sun l' ëiles che zipla[mudé | muda l codesc]

Monika Kelder à nrescì per l Museum Gherdëina sun l ert dl ziplé de na bona pert dl’ëiles te Gherdëina ti ultimi ani[9]. L lëur dla truepa intervistes de Monika Kelder ne desmostra nia mé tan de ëiles che se dedicova a chësc ert ma nce la cundizions te chëles che chësta ëiles laurova y n generel coche fova l artejanat dl ziplé te Gherdëina. Tlo vëniel fat na lista dla zipladësses, ma coche dit, n fovel scialdi de plu.

  • Christina Holzknecht Obletter, “Stina da Lip” de Urtijëi, nasciuda tl 1847 sa Martin. Ëila à ziplà i sies sanc y i reliefs sun l gran autere dla dlieja de Sëlva[10]. Acioche la pudësse ziplé cun gheneda ovela doi fanceles, una per cësa y una per l luech da paur.
  • Mariana Senoner Mussner, “Mariana dl Schlosser”, nasciuda tl 1912 sun l luech de Burdengëia te Sëlva. La à mparà da si fredesc Andrea, Giuani y Eduard y ova nce trëi surans che ziplova: Barbl, Lisabeta y Milia. Marideda tl 1938 cun Matthias Mussner da Larciunëi iela jita a sté tla cësa dl Schlosser. La ziplova musiconċ, figures da paur, mandli y tieres dla cripl de 12 cm. Ëila fova scialdi cunesciuda cun l pez de n ël che liej la zaita y n’ëila che fej ciauza.
  • Filomena Debon Piccolruaz, “Mena da Ruf”, nasciuda tl 1924 sun l luech da Ruf a Urtijëi. Filomena fova na zipladëssa cunesciuda per si pitla figures.
  • Carolina (Linele) Kostner, Stlejuc, zipladëssa de mandli dla cripl y pitla figures.
  • Helene Demetz da Pincan, zipladëssa de pitla y gran figures y mandli dla cripl.
  • Herta Malsiner dl Tervela, zipladëssa de mandli dla cripl.
  • Rosmarie Prugger, zipladëssa de reliefs.
  • Edith Demetz, Pilat, zipladëssa de crisć.
  • Elke Senoner, Ciablon, zipladëssa de tieres.
  • Annemarie Grossrubatscher, Larenzan, zipladëssa de angiuli y decurazions.
  • Matilde Piazza, Bataian, zipladëssa de mandli dla cripl.
  • Reinhilde Demetz, Pilat, zipladëssa de figures Hummel.
  • Judith Sotriffer, Pedetliva, zipladëssa de popes, cramaices y juesc.
  • Trina Senoner dl Ploc.
  • Waltraud Grossrubatscher da Larenzan.
  • Herta Malsiner dl Tervela.

Heinrich Kostner moster[mudé | muda l codesc]

Te Gherdëina iel for stat che chiche ziplova jiva for a mparé te na berstot y suvënz mé domesdì o dassëira tla scola d'ert. Nscila nce per truepa ëiles. Pra la zipladësses ntervistedes da Monika Kelder n iel trëi che à mparà a ziplé pra Heinrich da Stlujuc.

  • Emilia Perathoner Senoner da Uridl, nasciuda a Urtijëi tl 1933, marideda sa Juntlan - Sacun. Do che la fova stata n ann da Ottilia Moroder dl Tanneheim a fé de tel pitla figures (Kinderfiguren), iela jita sa Pitl Bruel pra bera Heinrich a ziplé mandli dla cripl. Bera Heinrich jiva a vënder ju n Petlin y da Zenz de Giacobe Mussner dl Scizer. A scola d’ert jivela uni di dala 4 nchin la 7 dassëira. Anda Milia ova pona, do che la se ova metù dassëula, doi lerneres, si sor Lidia y Rosa Perathoner de Caio. Ntlëuta ala fin di ani 60 y su per i ani 70 fovel mo scialdi da lëur, ëila vendova tla Talia, tl’Austria y tl Deutschland. Ëila à nce pudù mëter ora na si cripl y na figura cun i Trëi Rëiesc ora dl “Reimichlkalender" te na mostra de n Museum tl'Olanda.
  • Carolina Kostner Malsiner, Linele da Stlujuc, nasciuda a Urtijëi tl 1941. Cun sëidesc ani ala scumencià a mparé a ziplé da si pere deberieda cun si jurmana Matilde. Ora de chël ovela truep da fé te si gran familia y canche la ulova jì ala scola d'ert, ti ova i fredesc dit che iló la ëssen me sciacheda. L ti savova bën da muië, ma si fra Heinrich ti à ti ani ënghe nsenià truep. Ziplà ala for mé tla man, zënza dessëni, cun modiei che la se cialova ju dala figures te dliejes, da pitures y zaites. Si uem Pius Malsiner dl Mëune da Sacun ti fajova la stales. Linele, che ie scialdi bona de ziplé, à dit che per mparé a ziplé, muessen mparé na vita.
  • Matilde Piazza Insam nasciuda a Urtijëi sa Bataian tl 1941. L pere turnova y jiva a vënder ta Pigon. Da iló purtovel a cësa for n flucion de roba mpe de giapé scioldi. Sa Pigon ti panciovi su dldut. Perchël à Matilde dit che chëi da Pigon davaniova doi iedesc cun l lëur dl pere. Canche la lerneres fova n pue grames, dijova bera Heinrich: „Scumencëde merë for suinson canche ne savëis nia co fé y po damproju, po vàla pa bën“. Do cater ani ova l moster dit che la pudova bën scumencé a lauré dassëula. Bera Heinrich ti ova mo dit: "Ie jive pa for ja Sant’Antone a dì n padernoster dan che jive a vënder caite" miné minovel da chëi dl Pizuela.

Zipladësses de tieres[mudé | muda l codesc]

  • Katharina Kasslatter Linda, Trina da Rijeda, nasciuda a Santa Cristina dl 1879. L da mo na Katharina Kasslatter Bernardi da Gustin ta la Pozza, plu jëuna y plu cunesciuda per si figures de ëiles sentedes cun l guant dala gherdëina[11]. Katharina da rijeda fova jita te Sëlva a mparé a ziplé, ma la fova tan bona che tosc ti ovi dit che la se pudova mëter da sëula. Ëila fova dassën lezitënta a ziplë tan che ënghe canche la jiva sun pastura cun la vaces, tulovela pea doi scarpiei a ziplé. La fajova suënz biesces de 3, 4 y 5 cm, cun pustamënt y zënza, la uredlës univa nculedes su. La formes dla biesces univa turendedes ju cun papier da sfrië. Suënz mandovla l nepot Ubi de diesc ani a vënder. Ubi ti ova n dì dit al verlëigher de ti dé de plù, ma canche Ubi til ova dit a si lava òvala n drë spavënt, ajache la minova che la ne giapëssa nia plu da lëur. Ëila ie morta tl 1965.
  • Marianna Linda nasciuda tl 1916 fova muta de Katharina Kasslatter da Rijeda. Ëila ova mparà a ziplé y ova nce fat la scola d’ert te Sëlva. La ziplova bambi de 6-7 cm y cians. Ëila ziplova i tieres sun toc de lën ulache univa sià ora l profil coche truepes d'autri. Si cians fova cunesciui per l bel pëil ziplà. A chisc tieres univel suënz sentei ite uedli de scipa. Ëila ie morta tl 2010.
  • Cristina Demetz Malsiner de Prënsa, nasciuda sa Ruacia tl 1904, ie cunesciuda per la bela ciafites che la fajova. Nce si surans Giuana y Mariana ziplova. Mariana fajova de tei pitli bambi.
  • Elke Senoner Kasslatter, nasciuda tl 1971 de Santa Cristina zipla gën, lernera de si pere, do vester stata ala scola prufesciunela a Urtijëi, pitli tieres sciche marmotes, schirlates, ciafites, cians, lievri, giac, ma nce de tel pitla scultures.

L ie scialdi ëiles che zipla tieres te Gherdëina: Tlo n valgun inuemes che n à pedú nrescì: Trina Runggaldier da Ciaslat, Anna Rifesser Maria de Pra, Maria Nocker da Sabedin, Ottilia Senoner da Plazola, Marianna Runggaldier da Valternea, Carlina Rifesser de Pra, Marianna Prugger dl Penc, Teresa Perathoner de Col, Anies Delago da Rumanon, Maria Demetz da Ruacia, Emilia Stuffer da Sabedin, Barbara Mussner da Costa, Cristine Linder da Paratoni, Cristina Senoner de Sociastel, Cristina Kasslatter y Giudita Kasslatter dl Kreuzer, Maria Senoner de Santuel, Ottilia Runggaldier dl Ampezan, Albina Runggaldier Moroder, Maria Senoner de Sociastel, Leni Kostner dl Puter, Clemenza Überbacher da Frëina, Maria Denicolò, Berta Stuffer da Trëbe, Barbara Lardschneider Cësanueva, Anneliese Senoner, Zilli Demetz de Biei, Anneliese Perathoner da Plazola.

Zipladësses de pitla figures[mudé | muda l codesc]

On la testemonianza de ëiles de Sëlva che ziplova dantaldut pitla figures, zbergli y angiuli.

  • Katharina Senoner de Cësanueva, marideda Senoner dl Ploc, nasciuda tl 1922. Da si pere ovla mparà l ert, ma la à fat ence doi ani de scola d’ert ulache la ova Hans Delago y Luis Senoner de Ronch sciche maestri. Da si andes Lisa y Carlina sun Col a jì te Val àla mparà a ziplé mandli dla cripl. Ënghe si oma anda Tresl ziplova d’uni sort de tieres. Te familia ziplova duc, sciche scialdi te duta Gherdëina, nchin la diesc da sëira. Canche i jiva ora Pigon a vënder giapovi na zedula cun chël che i ova da avëi per l lëur y do che i òva cumprà ite chël che n adurvova iló te chëla butëiga univel fat via.
  • Sophie Mussner da Guton, vëidua Senoner, nasciuda te Sëlva tl 1931. Bele si oma Maria da Guton fova na bona de ziplé. Sophie ie me jita doi ani ala „Fachschule“. Si maestri fova Luis Insam de Romano y Adam de Col da Larjac. Ëila ziplova dantaldut angiuli o cëves d'angiuli. Te si berstot ovla l penic, si scarpiei, la „Schnirlscheibe“, na pitla mola a sut. L snirtl, o coche disc cërc la mujiga, ie n strumënt da tré ju i scarpiei do che i ie amulei y aguzei. I scarpiei ie ënghe finei do avei laurà 70 ani limpea. I manesc ti òva turnà si fra Giuani. Sophie adruova dansù n perstuech de pel a ziplé, che la à arpà dala jumblines Giudita y Trina dl Scizer, ajache Sophie jiva unitant a ti amulé i scarpiei. Duta doves ziplova tei pitli cians.
  • Elisabeth Pitscheider Senoner de Santuel nasciuda dl 1899 y morta tl 1997 te Sëlva. La ie stata a scola dala “Englischen” a Persenon pra na si anda che fova jita muniga. Do che ti nchersciova ala ulù mparé a ziplé y à fat la scola d'ert de Sëlva cun l maester Albino Pitscheider. Ntan che la ziplova ti dijovela for a si mutons: “liejëme dant la zaita, ie posse scuté su y ziplé y a vo ve fejel bon”.
Mandli ziplei da Luisa Walpoth da Pincan.
  • Luisa Walpoth Demetz da Pincan dl ann 1914 nasciuda sa La Mauta a Urtijëi. La ova mparà da Luis Holzknecht da Martin y da Caio Perathoner Baga. La ziplova dant al dut caricatures i musicontri per l'Anri. Per fé i mandli giatovela tei pitli tapli da si loma y teniva i tapli tla nëif o te na condla dal ega per i tenì plu mujiei. La messova sanbën nce cialé sula cësa y te stala i doi trei cë de bestiam y tre su l'ega dal ruf per ti dé da bever[12].

Zipladësses de mandli dla cripl[13][mudé | muda l codesc]

  • Paula Pitscheider, marideda von Englert, la segonda fia de Albino Pitscheider nasciuda tl an 1911 te Sëlva. Ëila ziplova plu gën de pitla roba te stua tla man che tla berstot de si pere. N rata che na cripl dl Museum Gherdëina sibe la sia.
  • Crescenzia Senoner, (nasciuda tl 1922) da Daunëi , marideda Comploi da Tublà, te Sëlva. Ëila ova mparà a ziplé da si anda Tresl y da si fra Mëine. Ëila laurova dui trëi deberieda pra penic te stua ma la ova fat n valgun ani la scola d'ert te Sëlva. Ntlëuta univel jit suënz a to legnam tl bosch a scroc.
  • Eleonora Roilo Insam, “Nora da Ciascian” ie nasciuda tl 1924 a Urtijëi. Ëila à mparà a ziplé sa La Plates da Serafin Messner. Iló iela stata 5-6 ani y po se ovla metù da sëula lauran plu che auter per i ferleigheri Nino Bergmeister de Palvates y Luis Stuflesser de Petlin. Rosa Perathoner de Caio ova metù a ji na mostra de criples zipledes me da ëiles y iló ovela pedù fé pea.
  • Herta Malsiner de Prënsa/Tervela ie nasciuda tl 1934 a Santa Cristina. La scola d'ert ala fat te Sëlva y si maestri fova Luis Insam de Romano y Adam Demetz de Col da Larjac. Do doi ani de scola iela ruveda pra l moster Franzl dl Ugrister (junior) a Soplajes.
  • Oliva Kostner da Stlejuc, marideda Rifesser, Urtijëi (1913-2005) à mparà da si fra Hermann tla berstot de si pere Heinrich. Si mut Friedl, deventà scultëur, pudova bele ziplé cun 13 ani pra si loma y cun chël ovl giatà legrëza cun l'ert.
  • Maria Delago da Ulëta, S. Cristina, marideda Mauroner sa Ronch su n Ch'l Piz a Urtijëi, ie nasciuda tl 1938. Si pere fova Franzl Delago da Ciaucëia, ël ziplova pestech. Dlonch ti fajòvel su n cë ai pec che l ziplova. L'oma, Stina Demetz da Ulëta fova na jurmana de Tresl Gruber.

A scola d'ert iela jita trëi ani sun Plan da Tieja. L prim ann ov'la Luis de Romano de ziplé, Engl de Runcac de modelé, Peter da Fëur de dessëni y Rudolf da Fussel de tudësch y l segondo Adam de Col da Larjac de ziplé. Ëila ziplova mandli de n 5-6 cm y nce de 3 cm. scialdi a Otto dl Pizuela, che ti ova dat i primes modiei, ala firma de Pigon y a Franzl dl Pizuela.

  • Rosa Perathoner de Caio, marideda Vinatzer dl Sartëur nasciuda a Urtijëi tl 1938 te na gran familia de 14, belau duc scultëures. Cun sëidesc ani ie Rosa jita a mparé a ziplé mandli dla cripl da anda Milia Perathoner da Uridl per doi ani ma mé per mez l dì. Tl ann 2006 à Rosa abù l'idea de mëter a jì na mostra de criples fates mé da ëiles tla sala Gisela Moroder a Urtijëi.
  • Barbara Lardschneider Senoner, "Babi dl Tina", nasciuda te Sëlva tl 1940, ie jita 4 ani tla scola d'ert ulache la dlecorda mo bën Rudi Moroder de Gottfried de Urtijëi (1923-1958). Ël fova n bon maester y duc fova cuntënc cun chësc maester, ajache l nseniova a ziplé cun na cërta sveltëza, che l dijova che fova debujën per se tré l viver.

Tl Museum Gherdëina iel da udëi n valguna criples fates da ëiles: na cripl de mauta de Tresl Gruber, na cripl de Annemarie (Linele) da Stlujuc, na cumposizion de ot mandli dla cripl de Paula Pitscheider y doi criples cun mandli de 5 cm de Tilda dl Luz.

Cripl zipleda da Maria Delago Mauroner da Ronch

Zipladësses de cristc[mudé | muda l codesc]

Ëiles che zipla cristc - Film dl Istituto Nazionale Luce 1937
  • Edith Demetz da Pilat, marideda Lardschneider dl Tina. L pere fova drët bon de ziplé cristc. Edith conta "Ziplé ie n lëur nët, y dantaldut per l'ëiles che à scenó mo vel' lëur da fé via per l di iel l mesun che les possa lascé tumé l scarpel y ti jì do a vel' d'auter". Ëila dijova nce: "ziplé ie l plu bel lëur dl mond". La nen à nia pedù ji ala scola d'ert, che si pere cunscidrova massa "libertina". Da Nadel ovla giatà scincà da si pere y loma n valgun scarpiei y la ova belau na mueia, ma po ovla scumenciá a ziple cun l'aiut de si pere. Bera Zenz Mussner dl Scizer fova n iede ruvà te berstot y ova dit: "Ah, mperes'a a fé crisć, chël ie pa n auter ziplé che fé d'autra roba, ajache iló iel "act" y chël ie plu rie che fé truep drap." Da Milly Schmalzl jiva Edith n doi ëura al'ena te Scola d'Ert a dessenië.
  • Herta Pitscheider de Menza, vëidua Schmalzl, de Urtijëi, nasciuda tl 1939. L pere fova Johann Pitscheider de Menza moler y nduradëur. Cun 14 ani òvela scumencià a ziple da lernera da Mariele Kostner dla Rodra y pona pra Konrad Senoner. Nce Annemarie da Palmer, Herta da Brida y Brunhilde Paur ova mparà iló. Te berstot taiova l moster pro l lën cun l manarin, datrai pudova nce ëila l fé, pona ziplòvel mpue' dant y da dedò fajova ëila inant da sëula. L univa desmazà l corp y i braces a pert. Dedò univa i braces nculei su. Pra l lëur tucòvel sambën nce de amulé y aguzé i scarpiei. Vel iëde se òvela bën nce taià ti dëic, ma nia suvënz, contela. Ti ani da lernera giapòven ntlëuta sciche paiamënt na pitla scincunda da Nadel. Uni dì dala cater domesdì jivla te scole d'ert per i lerneri ulache l univa nsenià a dessenië, a mudelé, a njenië ca l lën per ziplé. N si crist ie ruvà tla capela da Stufan sun Mastlé. N auter si crist ie sa Peza sa Sacun sun l troi danter cësa y tublà.
  • Waltraud Grossrubatscher da Larenzan, marideda Perathoner a S. Cristina. Nasciuda tl 1944. Nasciuda te na familia de zipladëures ovela fat n an de scola d'ert y pona ova si pere dit: "Śën ies bën jita giut assé a fé damat caite, śën vënies te berstot pra mé!" Te berstot dl pere, drët n bon de fé cristc, univel nce truep scutà su mujiga, ajache l ova cumprà n gramofonn cun plates de mujiga tlassica de Mozart, Beethoven, Händel y Haydn.
  • Maria Senoner Fill, nasciuda a Urtijëi dl 1871 sun Col de Flam de Sëura, ova mparà da si pere. Ëila ziplova for sun penic y fajova nce cëves de cristc y de madones te na curnisc turneda. Anda Maria ova na si berstot sun plan Ziran, ulache ie sën l Hotel Villa Park a Urtijëi. Iló ovela nsenià a ziplé a mutans che ulova mparé l ert y nce a si fra Franzl. La fova morta tl 1938.[14]
  • Elisabeth Planker Santifaller da Banch. Nasciuda dl 1899 a Urtijëi. Ora l Grien ovala mparà a ziplé da si pere Giuani che fajova crisć. La surans Maria y Zisca Planker ziplova ënghe crisć ora l Grien. Do maridé stajovla sa Banch sa Sacun tla medema cësa cun Vigil Pescosta che jiva uni tant a ti nsenië velch. La fia Elsa jiva a vënder i cristc ta Pigon, sambën a pe, scioldi nen giapòvela deguni, ma la pudova cumpré ite roba da maië te chëla butëiga.
  • Emma Prinoth da Pescosta, nasciuda tl 1916 a Urtijëi, ova mparà a ziplé da Maria Fill cun 14 ani. Tl 1941 iela po jita ora i tudësc a Oberammergau ulache la ziplova ntan la viëra proteses ai saudëies che ova perdù na giama o n brac.
  • Mariele Kostner dla Rodera, marideda Alfarei, nasciuda tl 1921 a Urtijëi. La fova lernera da Hermann Grossrubatscher da Larenzan. Mariele ova mparà a fé crisć nsci: a scumencé desseniovla sun n carton la forma dl crist, che univa pona cupiëda sun n tapl de lën de zirm. Cun n boter desmazovela ntëurjù. Pona ziplovela n iede l corp y i braces a pert. Cun broces de lën univa nculei su i braces. Ala fin univel mo sentà ite i tlauc y metù su la tofla INRI. Ti ani à Emma nce ziplà do crisć ju de mascin ajache l fova unit manco da lëur, ma chël ne ti savova nia bel y l ne ti dajova deguna sudesfazion. La ie morta tl 2011.
Zandlëta de Gherdëina cun cësta de cristc.
Zandlët cun na cëria de ciavei ziplei sun na fiërtla da ciavei ca. ann 1880.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Valgùn inuemes de nosc antenàc marcadënc. Calënder de Gherdëina 1952, pl. 44-48.
  2. Zenz Mussner: Chiena da zacan de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 53.
  3. Ludwig Steub: Gherdëina Zacan (Coche Ludwig Steub l’à ududa l'an 1842). Calënder de Gherdëina 1966, pl. 31-32
  4. Zenz Mussner Scizer: Móstri scultëures de Urtijëi che àziplà de bela scultures y che à nsenià ju lenri. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 89-114.
  5. Zenz Mussner Scizer: Tanc laurova pa te Gherdëina tl artejanat di ziplé zacan, y tanc pa aldidancuei?. Calënder de Gherdëina 1983, pl. 60-75.
  6. Zenz Mussner Scizer: Scultëures y zipladëures a Urtijëi, che ie é mo cunesciù. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 37-52.
  7. Leo Runggaldier: Vedla chiena de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1962, pl. 31-31
  8. Philly Rains, Donald Bull:Anri Woodcarving: Bottle Stoppers, Corkscrews, Nutcrackers, Toothpick Holders, Smoking Accessories, and More. Schiffer Publishing 2001. ISBN 0 7643 1421 1.
  9. "Museum Gherdëina, Monika Kelder: Ëiles de Gherdëina tl'ert dl ziplé". Archivià da l uriginel ai 2021-12-11. Trat ite ai 2021-12-12.
  10. Luis Senoner: I vedli droc. Calënder de Gherdëina 1977, pl 78.
  11. Milia Kostner: Doi de Gherdëina: anda Trina y bera Tone. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 51-57.
  12. Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina, 2001, pl. 90-91
  13. Elfriede Perathoner Bergmeister: Grödner Krippenschnitzkunst. Folio Verlag Wien/Bozen 2004, ISBN 3 85256 279 1
  14. Malia Obletter (Malia de Cudan): La scultëura de crisc. Anda Maria Senoner marideda Fill. Calënder de Gherdëina 2002, pl. 127.

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

  • Milia Kostner: Chiena de Gherdëina ti ani 1930. Calënder de Gherdëina 1986, pl. 94-102.
  • Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina, 2001, pl. 75-93.
  • Ingrid Runggaldier Moroder: te Ëres tla Ladinia. De artejanes y marcadëntes. Catalogh, Museum Ladin Ciastel de Tor 2006. ISBN 88 89255 23 4. pl. 65-77.

Cëla nce[mudé | muda l codesc]

Cunliamënc[mudé | muda l codesc]