Sëlva
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
| Sëlva Wolkenstein in Gröden (de) Selva di Val Gardena (it) | |
|---|---|
 | |
| Sëlva ududa da Daunëi | |
| Raion | |
| Stat |  Talia
|
| Region |  Trentin-Südtirol
|
| Provinzia |  Südtirol
|
| Comunità raion | Salten-Scilier |
| Geografia | |
| Coordinedes | 46°33′24″N 11°45′32″E / 46.55667°N 11.75889°E |
| Autëza | 1 563 m sëura l livel dl mer |
| Spersa | 53 km² |
| Populazion | |
| Abitanc | 2 586 ab. (2019) |
| Grupes linguistiches | 89,74 % ladin 5,15 % tudësch 5,11 % talian |
| Densità | 48,79 ab./km² |
| Auter | |
| Frazions | Plan |
| Codesc de la posta | 39048 |
| Prefis dl telefon | 0471 |
| Codesc ISTAT | 021089 |
| Politica | |
| Ambolt | Rolando Demetz (2020 -2. mandat) |
| Cherta | |
 | |
| Posizion de Sëlva te Südtirol | |
  Sëlva Sëlva (Talia dl Nord) | |
| Plata internet | |
Sëlva (pronunzià [ˈsɜlva] (
scota su), tudësch: Wolkenstein in Gröden, talian: Selva di Val Gardena) ie n chemun de Gherdëina tla provinzia de Bulsan te la Talia. L zënter dl luech ie a 1.563 m sëura l livel dl mer, l ie l majer de i trëi chemuns de Gherdëina n cont de spersa, l segondo majer per populazion cun plu de 2.500 abitanc y chël plu ite insom ala valeda.
L chemun de Sëlva à na sëula frazion, che ie Plan y cin ridli, che ie Plan de Tieja, Ruacia, La Poza, Ghetun y Daunëi.
Sëlva ie n zënter mpurtant dl turism, dantaldut dl turism da d'inviern. L ie un de i ponc ulache scumëncia la Sellaronda y l ie bën pusiziunà sibe per pië via a jì cun i schi che per jì sa mont o a crëp.
Aldò de la cumpededa dla populazion dl 2011 ie la rujeneda de l'oma dl 90% de Sëlva l ladin. La variazion dl ladin che vën rujeneda ie l gherdëina.
Per ladin adroven cun referimënt a Sëlva la preposizion te (mpede a, sciche pra autri luesc). Per ejëmpl: duman vedi te Sëlva o ies'a śën te Sëlva?
Inuem[mudé | muda l codesc]
L inuem ladin de Sëlva vën dal latin silva, che uel di bosch. Chësc inuem ie ënghe stat sëurantëut tl talian. L inuem tudësch ie Wolkenstein, che à dut n'autra origen. Chësc inuem vën dala familia Wolkenstein, n iede i patrons dl ciastel de Val, de chël che al didancuei ne'n restl mé plu sedims.
Luech[mudé | muda l codesc]
L luech de Sëlva ne à nia n zënter storich sciche Urtijëi. Chësc ie da spieghé dal fat che nfin a do la segonda viera mundiela fova te Sëlva belau mé luesc da paur spartii ora per raion l luech. La dlieja Santa Maria ad Nives fova unida fata su amesa i preies de Nives, daujin a chëla che l dajova la calonia y la scola. Do la segonda viera se à la zona de Ghetun trasfurmà tl zënter dl luech, ulache ue unida fata la plaza de Nives.
Te Sëlva ie i sedims dl ciastel de Val tl parëi Stevia dl 17ejim secul, che fova n iede de la familia di Maulrappen, pona di Vilanders y ala fin di Wolkenstein. Da chësta ultima vën l inuem per tudësch dl luech: Wolkenstein. Mpue plu inite te Val ie la capela de San Silvester cun pitures murales baroches.
La dliejia prinzipela ie Santa Maria ad Nives, che fova unida fata su per l prim iede tl 1503. La ie unida ngrandida te n stil modern tl 1992. L ciastel de Gherdëina (Fischburg) ie tl raion dl chemun de Sëlva y ie n palaz tert-renaissance fat su per ncëria dl Grof Engelhard Dietrich von Wolkenstein; l fova la sënta de suneria, ma nce ciastel da ciacia cun deplù lec artifiziei per zidlé pësc. Aldidancuei iel privat y ne possa nia unì vijità. L luech de Sëlva ie caraterisà dal turism sibe d'instà che dantaldut d'inviern. Trëi furnadoies mëina alauta de viers de Frea/Dantercëpies y Ciampinëi. Mpurtant per l sport dai schi ie nce l raion de Plan de Gralba cun la furnadoia Piz Sella. L purtoi Saslong ie cunesciù per la garejedes de Copa dl Mond tenides uni ann. L raion de Val fej pert dl Parch Naturel Puez-Odles.
Blason[mudé | muda l codesc]
L blason de Sëlva fova di grofs de Wolkenstein y ie dal 1968 incà l blason dl chemun. I sedimes dl Ciastel de Val ie mo da udëi aldidancuëi sun i parëies dl crëp de Stevia. Tl ann 1291 ie l ciastel unì cumprà da Rudolf de Olaneres, si mut Randolf a sëurantëut l inuëm dl ciastel y ie deventà l antenat di grofs de Sëlva.
L blason dl chemun de Sëlva à chësta carateristiches: "L ie spartì su te cater pertes: la prima dessëura a man ciancia y la cuarta dessot a man drëta ie de culëur cuecen y arjënt, spartì da na ziracula; la segonda pert dessëura a man drëta y la prima dessot a man ciancia presënta na rissa foscia y trëi pizes brumes drusedes sun arjënt".[1] L ie l resultat dla union de doi emblems da plu da giut, chël di grofs di Olaneres/Pardell y chël di Maulrappen de Ciastel (Trostburg-Kastelruth) che adum à furmà la familia di Wolkenstein per gauja dla maridaia danter Federico von Wolkenstein y Caterina Villanders-Trostburg.[2]
Geografia[mudé | muda l codesc]
Te Sëlva se spartësc la valeda de Gherdëina su te doi tòc, cun un n ram che ti va do al Derjon nfin te Plan y l'auter ram che ti va do al ruf de Val te Val y inant nfin te Pra da Rì. Sëlva ie pusiziuneda te n paiuel cun n grum de montes ntëurvia. A sud ie la mont de Ciampinëi y dovia l crëp de Saslonch. A nord ie la mont de Juac y l crëp de Stevia. A est ie la pizes de Cir y Mëisules.
Ai 31 de dezëmber 2019 ova Sëlva na populazion de 2 586 persones sun na spersa de 53,2 km². Sëlva cunfina cun i chemuns de Cianacëi, Corvara, San Martin de Tor y S. Crestina.
L chemun de Sëlva à una na frazion ufiziela, che ie Plan. Autri ridli y raions te Sëlva che ne ie nia ufizialmënter frazions ie La Sëlva, Plan da Tieja, Ruacia y La Poza a vest, Daunëi, Col Da Lech y Larciunëi a nord, Frëina a sud y Ciampac y Val a est.
Tlima[mudé | muda l codesc]
Sëlva à n tlima alpin. I insteies ie bëndebo curc y moi. La mesaries mascimes d'instà ie danter 18 y 21 °C, de nuet toma la temperatures normalmënter ju a danter 6 y 9 °C. L'inviern ie te Sëlva bëndebo frëit, cun temperatures mascimes danter 0 y 2 °C via per l di y de nuet toma la temperatures normalmënter ju a danter -6 y -9 °C.
L mëns plu mol ie juni cun 135 mm de prezipitazions, l plu sut ie fauré cun mé 21 mm. Chisc dac ie stai musrei dala stazion dal tëmp te Plan a n'autëza de 1.594 metri danter l 1991 y l 2016.
|
Temperatures mesanes y prezipitazions per Sëlva (Stazion dal tëmp te Plan a 1.594 metri)
Funtana: Valores al mëns temperatures y Valores al mëns prezipitazions.
Servisc meteo y levines de la provinzia autonoma de Bulsan - Südtirol (Perioda 1991–2016)
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Economia[mudé | muda l codesc]
L majer ram de l'economia te Sëlva ie l turism. Pra na populazion de mpue plu de 2.600 persones à Sëlva 8.700 liec per turisć y 1.300.000 sëuranuetes a l'ann.[3] Chësc ie ënghe scialdi tler da coche l luech cëla ora, cun n gran numer de hotiei y mplanc portamont. Dantaldut ie mpurtant l turism da d'inviern, sciche ënghe tl rest de la Ladinia.
La chiena ie ënghe stata giut alalongia scialdi mpurtanta per l'economia, ma sciche tl rest de Gherdëina à chësc ram de l'economia scialdi lascià do ti ultimi ani.
Nfrastrutura y trasport[mudé | muda l codesc]
Sun Plan de Gralba se spartësc la streda statela 242 te la streda statela 243 dl Jëuf de Frea che va inant sul jëuf de Frea a 2.121 m y fina a Corvara, ulache la va ite te la streda statela 244 de la Val Badia.
Curiera[mudé | muda l codesc]
Te Plan fina y scumëncia plu linies de curieres dl servisc de trasport SAD. La linia 350 che va a Pruca, Bulsan y Persenon, la linia 473 che va a Corvara y la linia 471 che va sul jëuf de Pordoi.
Ferata[mudé | muda l codesc]
Liej de plu tl articul: Ferata de Gherdëina
Tres l luech de Sëlva passova la ferata de Gherdëina che jiva da Tluses nfin te Plan. L servisc de ferata ova scumencià ai 6 de fauré dl 1916 y fova unì stlut ai 28 de mei dl 1960.[4] Puecia trates de la ferata à sëuravivù. Tl 1970 ie l tòch da Tluses nfin a Urtijëi stat mudà te la streda statela 242dir, ne'n fajan n ram de la SS242 che culeghea Urtijëi cun Pruca. La trata da Urtijëi nfin te Plan ie stata mudeda te na promenade y ultimamënter a tòc ënghe te na streda per la rodes.[5]
Sport[mudé | muda l codesc]
Sëlva pieta n grum de puscibiliteies per chëi che ie nteressei al sport da d'inviern sciche jì cun i schi o pudejé, jadiné o fé a hockey, nsci sciche ënghe sporc da d'instà sciche jì sa mont o jì a crëp. Te Plan dal n ciamp dala codla ulache d'instà vën fates partides dal juech dala codla, y l da ënghe n stadium da fé tennis y chidlé.
Sëlva à n stadium dala dlacia, l stadium Pranives, che ie l sëul te Gherdëina y l stadium de cësa de la scuadra da hockey HC Gherdëina. Dal 1973 al 2000 ova Sëlva ënghe na si scuadra de hockey, l HC Sëlva, che ie po stat metù adum cul HC Gherdëina.
Cumenanza[mudé | muda l codesc]
Spartizion linguistica[mudé | muda l codesc]
| Lingaz de apartenënza (zensimënt 2011) |
89,74 % ladin |
| 5,15 % tudësch | |
| 5,11 % talian |
Svilup demografich[mudé | muda l codesc]
Sëlva à abù n gran crëscer de la populazion do la segonda viera mundiela, che ie dublieda dal 1931 al 1971 da 1.000 a plu de 2.000 abitanc. Te chëi ani fova Sëlva cresciuda l plu debota di trëi chemuns de Gherdëina dal pont de ududa prozentuel. Aldidancuei à l luech mpue plu de 2.500 abitanc. Ma l trend se à mudà ti ultimi ani y Sëlva ie dal 2011 incà deventà un di puec chemuns te Südtirol ulache la populazion va zeruch.
Galaria dala fotografies[mudé | muda l codesc]
Ududa de Sëlva sa Plan ora
Val
Puez
L luech dit ‘Corpomio‘‘ te na pitura de Gustav Jahn
Crëusc sun cësa Sotanives
Ududa de Dorives tl vest de Sëlva
Prei de Cudlea sun Frea te Sëlva
Da vijité[mudé | muda l codesc]
Monumënc sota scunanza[mudé | muda l codesc]
Te Sëlva ie 11 frabicac sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol: la dlieja dla Madona, la capela San Silvester de Val y de Santa Otilia pra l Ciastel, l sedim de Val, l Ciastel, la Cësa sun Col da la Pelda doi villes, villa Fossi y l pitl ciastel, y 4 mejes, Ruacia, Plazola, Piciulëi y Gustin.
La dlieja dla Madona y la curtina de Sëlva[6]
Capela de San Silvester te Val[7].
Cësa Col dala Pelda[10].
Pitl ciastel (Ciastel dl Brida)[11].
Villa Fossi[12].
Plazola[14].
Piciulëi[15].
Gustin[16].
Monumënc naturei[mudé | muda l codesc]
Tl chemun de Sëlva dal diesc luesc dla natura, che ie sota la defendura dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
Doi zirmes sun Piz Culac[18].
Lën de zirm sun Piz Culac[19].
Paluch de Tubia[20].
Lech de Ciampac[21].
Palusc de Piz Culac (La Palues)[23].
Palusc de Frea Pilon[24].
Prei de Cudlea[25].
Lies[mudé | muda l codesc]
Personaliteies[mudé | muda l codesc]
Referimënc tla leteratura ladina[mudé | muda l codesc]
Chisc ie i referimënc a Sëlva tla leteratura ladina.
La storia de Sëlva foss fineda!
Chël ch'é scrit, ie urità senza vester laudeda;
Da scrì essi bën abù mo zeche pro,
Ma per no bravé massa spizi pro,
Y spizi pro cun n raim o poejia
A unëur dla Madona de Santa Maria.
Da vedlamënter l' Grof de Sëlva ova fat giavé dala jënt de Sëlva n lech, y i ova fac lauré debant. I primes pësc me vën mpo mil rainesc l un. Do puec ani iel unì na gran burasca y l lech ie rot ora y l' ega à fat n dann per duta Gherdëina, che n' ie mei stat l cumpagn. L didancuei vëijun mo cater salieries n pas sot tiera, fates de gran lëns, y palances seura via curides. N puech dedora dla salieries iel de gran sasc y de gran bujes sotite, ulache zacan la lores se fajova coes.
Notes[mudé | muda l codesc]
- ↑ Plata internet dl chëmun
- ↑ Plata internet Cunsëi Furmazion de Sëlva, azes ai 20.02.2021
- ↑ DOLOMITES Val Gardena Konsortialgesellschaft m.b.H.: Urlaubsfibel 2021, 6.
- ↑ Elfriede Perathoner, Stefano Planker, Scibla mo n iede - Endstation Zukunft - Fine corsa futuro catalog de la mostra sun la ferata de Gherdëina, p. 105, Museum Ladin, 2011
- ↑ Elfriede Perathoner, Stefan Planker, Scibla mo 'n iëde. Museum Ladin, San Martin de Tor 2011, ISBN 978-88-89255-33-9. Catalogo di mostra
- ↑ Dlieja sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Capela de Val sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Ciastel, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Sedim de Val, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Cësa Col dala Pelda, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Pitl ciastel, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Villa Fossi, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Ruacia, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Plazola, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Piciulëi, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Gustin, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Pisciadoi de Murfreit, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Doi zirmes sun Piz Culac
- ↑ Lën de zirm, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Paluch de Tubia, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Lech de Ciampac, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Ruf de Ciavazes, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Palusc de Piz Culac, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Palusc de Frea Pilon, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Prei de Cudlea, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
- ↑ Zità di Sasc, sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.
Cëla ënghe[mudé | muda l codesc]
Bibliografia[mudé | muda l codesc]
- Rudolf Mussner (curadëur): Nosta Sëlva. Cunsëi de Furmazion de Sëlva, Sëlva 1a edizion 2010.
- Deplu autëures: Chemun de Sëlva - chertes ortofoto cun i toponims ladins. Istitut Ladin Micurá de Rü, 2017 ISBN 978-88-8171-119-2.
Cunliamënc[mudé | muda l codesc]
Vocabolar dl ladin leterar[mudé | muda l codesc]
Sëlva 6 1864 de Sëlva (VianUA, JanTone1864:198)
gad. Sëlva grd. Sëlva fas. Selva fod. Sëlva amp. Sëlva LD Sëlva
topon.
(gad.
DLS 2002, grd. G 1923; L 1933; F 2002; DLS 2002, fas. R
1914/99, fod. Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) a) S.: Sce ulëis cumpré na rëfla messëis jì plu nsu, che forsci, chëi de Sëlva n à una S̄. Ŝe ulëis cumprè na rëfla muessëis s̄i plu ’ŋsu, che forŝi, chëi de Sëlva n’hà una VianUA, JanTone1864:198 (grd.).
|
Anpezo | Badia | Ciampedel | Cianacei | Ciastel | Col | Corvara | Fodom | La Val | Mareo | Mazin | Moena | San Martin de Tor | Santa Cristina | Sëlva | Sèn Jan | Soraga | Urtijëi | |
|
Ciastel | Fie | Jenesien | Karneid | Mölten | Nueva Ladina | Nueva Tudëscia | Renon | Santa Cristina | Sarentin | Sëlva | Tires | Urtijëi | |