Sëlva

Articul per Ladin Gherdëina

Sëlva Wolkenstein in Gröden (de) Selva di Val Gardena (it)
Sëlva ududa da Daunëi
Raion
Stat	Talia
Region	Trentin-Südtirol
Provinzia	Südtirol Südtirol
Comunità raion	Salten-Scilier
Geografia
Coordinedes	46°33′24″N 11°45′32″E
Autëza	1 563 m sëura l livel dl mer
Spersa	53 km²
Populazion
Abitanc	2 586 ab. (2019)
Grupes linguistiches	89,74 % ladin 5,15 % tudësch 5,11 % talian
Densità	48,8 ab./km²
Auter
Frazions	Plan
Codesc de la posta	39048
Prefis dl telefon	0471
Codesc ISTAT	021089
Politica
Ambolt	Rolando Demetz (2020 -2. mandat)
Cherta
Posizion de Sëlva te Südtirol
Sëlva Sëlva (Talia dl Nord)
Plata internet

Sëlva (pronunzià [ˈsɜlva] (scota su), tudësch: Wolkenstein in Gröden, talian: Selva di Val Gardena) ie n chemun de Gherdëina tla provinzia de Bulsan te la Talia. L zënter dl luech ie a 1.563 m sëura l livel dl mer, l ie l majer de i trëi chemuns de Gherdëina n cont de spersa, l segondo majer per populazion cun plu de 2.500 abitanc y chël plu ite insom ala valeda. L chemun de Sëlva à na sëula frazion, che ie Plan y plu ridli, danter chisc: Plan da Tieja, Ruacia, La Poza, Ghetun, La Sëlva y Daunëi. Sëlva ie n zënter mpurtant dl turism, dantaldut dl turism da d'inviern. L ie un de i ponc ulache scumëncia la Sellaronda y l ie bën pusiziunà sibe per pië via a jì cun i schi che per jì sa mont o a crëp.
Aldò de la cumpededa dla populazion dl 2011 ie la rujeneda de l'oma dl 90% de Sëlva l ladin. La variazion dl ladin che vën rujeneda ie l gherdëina.
Per ladin adroven cun referimënt a Sëlva la preposizion te (mpede a, sciche pra autri luesc). Per ejëmpl: duman vedi te Sëlva o ies'a śën te Sëlva?

Inuem

L inuem per ladin de Sëlva vën dal latin silva, che uel di bosch. Chësc toponim ie per l prim iede unit adurvà tl 1166. L medemo inuem ie ënghe stat sëurantëut tl talian. Si urigin ne ie nia dl dut tlera. Bonamënter ie chësc inuem nasciù te n tëmp canche la populazion te Sëlva fova scialdi sterduda y l raion fova per gran pert mé n bosch.

L inuem per tudësch dl luech ie Wolkenstein, che à dut n'autra origen. Chësc inuem vën dala familia Wolkenstein, n iede i patrons dl ciastel de Val, de chël che al didancuei ne'n restl mé plu sedims. Chësc inuem tudësch ie stat adurvà per l prim iede tl 1237 te la forma Wolchenstain.

Luech

L luech de Sëlva ne à nia n zënter storich sciche Urtijëi. Chësc ie da spieghé dal fat che nfin a do la segonda viera mundiela fova te Sëlva belau mé luesc da paur spartii ora per l raion dl luech. La dlieja Santa Maria ad Nives fova unida fata su amesa i preies de Nives, daujin a chëla che l dajova la calonia y la scola. Do la segonda viera se à la zona de Ghetun trasfurmà tl zënter dl luech, ulache ie unida fata la plaza Nives.

La pert dedite dl sedim de Val.

Te Sëlva ie i sedims dl ciastel de Val tl parëi Stevia dl 17ejim secul, che fova n iede de la familia di Maulrappen, pona di Vilanders y ala fin di Wolkenstein. Da chësta ultima vën l inuem per tudësch dl luech: Wolkenstein. Mpue plu inite te Val ie la capela de San Silvester cun pitures murales baroches.

La dliejia prinzipela ie Santa Maria ad Nives, che fova unida fata su per l prim iede tl 1503. La ie unida ngrandida te n stil modern tl 1992. L ciastel de Gherdëina (Fischburg) ie tl raion dl chemun de Sëlva y ie n palaz tert-renaissance fat su per ncëria dl Grof Engelhard Dietrich von Wolkenstein; l fova la sënta de suneria, ma nce ciastel da ciacia cun deplù lec artifiziei per zidlé pësc. Aldidancuei iel privat y ne possa nia unì vijità. L luech de Sëlva ie caraterisà dal turism sibe d'instà che dantaldut d'inviern. Trëi furnadoies mëina alauta de viers de Frea/Dantercëpies y Ciampinëi. Mpurtant per l sport dai schi ie nce l raion de Plan de Gralba cun la furnadoia Piz Sella. L purtoi Saslong ie cunesciù per la garejedes de Copa dl Mond tenides uni ann. L raion de Val fej pert dl Parch Naturel Puez-Odles.

Blason

Blason de la familia Wolkenstein sëura la rëjes dl Ciastel Fischburg.

L blason de Sëlva fova di grofs de Wolkenstein y ie dal 1968 incà l blason dl chemun. Chisc fova n iede i patrons dl Ciastel de Val, de chël che al didancuei resta me plu i sedimes sun i parëies dl crëp de Stevia. Tl ann 1291 ie l ciastel unì cumprà da Rudolf de Olaneres, si mut Randolf a sëurantëut l inuëm dl ciastel y ie deventà l antenat di grofs de Sëlva. Per via de chësc liam ie l blason de la familia Wolkenstein stat sëurantëut coche blason dl chemun.

L blason de Sëlva à chësta carateristiches: "L ie spartì su te cater pertes: la prima dessëura a man ciancia y la cuarta dessot a man drëta ie de culëur cuecen y arjënt, spartì da na ziracula; la segonda pert dessëura a man drëta y la prima dessot a man ciancia presënta na rissa foscia y trëi pizes brumes drusedes sun arjënt". L ie l resultat dla union de doi emblems da plu da giut, chël di grofs di Olaneres/Pardell y chël di Maulrappen de Ciastel (Trostburg-Kastelruth) che adum à furmà la familia di Wolkenstein per gauja dla maridaia danter Federico von Wolkenstein y Caterina Villanders-Trostburg.

Geografia

Sëlva ududa da La Palota

Te Sëlva se spartësc la valeda de Gherdëina su te doi tòc, cun un n ram che ti va do al Derjon nfin te Plan y l'auter ram che ti va do al ruf de Val te Val y inant nfin te Pra da Rì. Sëlva ie pusiziuneda te n paiuel cun n grum de montes ntëurvia. A sud ie la mont de Ciampinëi y dovia l crëp de Saslonch. A nord ie la mont de Juac sëura Sciuz y l crëp de Stevia. A est ie la pizes de Cir y Mëisules.

Ai 31 de dezëmber 2019Template:FormatDate/Wartung/Error ova Sëlva na populazion de 2 586 persones sun na spersa de 53,2 km². Sëlva cunfina cun i chemuns de Cianacëi, Corvara, San Martin de Tor y S. Crestina.
L chemun de Sëlva à una na frazion ufiziela, che ie Plan. Autri ridli y raions te Sëlva che ne ie nia ufizialmënter frazions ie La Sëlva, Plan da Tieja, Ruacia y La Poza a vest, Daunëi, Col Da Lech y Larciunëi a nord, Frëina a sud y Ciampac y Val a est.

Tlima

Sëlva à n tlima alpin. I insteies ie bëndebo curc y moi. La mesaries mascimes d'instà ie danter 18 y 21 °C, de nuet toma la temperatures normalmënter ju a danter 6 y 9 °C. L'inviern ie te Sëlva bëndebo frëit, cun temperatures mascimes danter 0 y 2 °C via per l di y de nuet toma la temperatures normalmënter ju a danter -6 y -9 °C.
L mëns plu mol ie juni cun 135 mm de prezipitazions, l plu sut ie fauré cun mé 21 mm. Chisc dac ie stai muserei dala stazion dal tëmp te Plan a n'autëza de 1.594 metri danter l 1991 y l 2016.

Temperatures mesanes y prezipitazions per Sëlva (Stazion dal tëmp te Plan a 1.594 metri) Jen Fau Mer Aur Mei Jun Lug Ago Set Uto Nov Dez Mascima record (°C) 11 15 17 20 25 30 29 30 26 20 17 11 ᐃ 30 Mesaria mascima (°C) 0,3 1,8 5,3 8,9 13,7 17,9 20,2 19,3 14,6 9,4 4,0 0,0 Ø 9,7 Mesaria (°C) −3,7 −3,1 0,2 3,8 8,3 12,1 14,2 13,7 9,6 5,2 0,5 −3,3 Ø 4,8 Mesaria minima (°C) −7,6 −8,1 −4,8 −1,3 2,8 6,3 8,2 8,1 4,6 0,9 −3,0 −6,5 Ø 0 Minima record (°C) −19 −21 −21 −16 −7 −3 0 −2 −6 −12 −15 −21 ᐁ −21 Prezipitazions (mm) 24,0 20,8 36,2 55,9 94,4 135,0 126,7 126,7 85,1 92,1 77,2 37,5 Σ 911,6 Dis cun prezipitazions (d) 4,7 4,7 5,8 8,6 12,1 14,2 12,7 12,0 9,0 8,6 8,3 5,8 Σ 106,5 T e m p e r a t u r 0,3 −7,6 1,8 −8,1 5,3 −4,8 8,9 −1,3 13,7 2,8 17,9 6,3 20,2 8,2 19,3 8,1 14,6 4,6 9,4 0,9 4,0 −3,0 0,0 −6,5 Jen Fau Mer Aur Mei Jun Lug Ago Set Uto Nov Dez N i e d e r s c h l a g 24,0 20,8 36,2 55,9 94,4 135,0 126,7 126,7 85,1 92,1 77,2 37,5   Jen Fau Mer Aur Mei Jun Lug Ago Set Uto Nov Dez Funtana: Valores al mëns temperatures y Valores al mëns prezipitazions. Servisc meteo y levines de la provinzia autonoma de Bulsan - Südtirol (Perioda 1991–2016)

Storia

Te la montes ntëur Sëlva (Tramans, Chedul, Plan de Frea, Pra da Ri) iel da abiné luesc ulache te la preistoria vivova ciaciadëures y abinadëures. N à ënghe abinà cërta luejes te la zità di Sasc daujin al jëuf de Sela, ma chëstes semea che fova for mé nridlamënc temporeres ajache l tumova for inò ju sasc. Nfin al scumenciamënt dl Medieve semea che Sëlva fova per gran pert n bosch y dejabiteda.

L toponim Silva ie per l prim iede unit adurvà tl 1166 y uel di bosch. L inuem tudësch ie stat adurvà per l prim iede tl 1237 te la forma Wolchenstain. L vën dala familia nëubla Wolkenstein-Trostburg y si ciastel. Chësc inuem vën dant tl urbar tirolej dl grof Meinhard II. de Tirol-Görz tl ann 1288 coche ze Wolchenstein.

Pulitica

Ambolc dal 1952 incà:

• 1952–1960: Anton Vinatzer
• 1960–1964: Rodolfo Kasslatter
• 1964–1980: Franz Costa
• 1980–1985: Ferdinand Mussner
• 1985–1996: Hermann Senoner
• 1996–2010: Roland Demetz
• 2010–2015: Peter Mussner
• 2015–0000: Roland Demetz

Economia

L majer ram de l'economia te Sëlva ie l turism. Pra na populazion de mpue plu de 2.600 persones à Sëlva 8.700 liec per turisć y 1.300.000 sëuranuetes a l'ann. Chësc ie ënghe scialdi tler da coche l luech cëla ora, cun n gran numer de hotiei y mplanc portamont. Dantaldut ie mpurtant l turism da d'inviern, sciche ënghe tl rest de la Ladinia.
La chiena ie ënghe stata giut alalongia scialdi mpurtanta per l'economia, ma sciche tl rest de Gherdëina à chësc ram de l'economia scialdi lascià do ti ultimi ani.

Nfrastrutura y trasport

La ferata de Gherdëina che pea via te Sëlva (1959)

Stredes

Tres Sëlva passa la streda statela 242 che la culeghea cul rest de Gherdëina y la Val dl Isarch a vest y i jëufes a est. Sun Plan de Gralba se spartësc la streda statela 242 te la streda statela 243 dl Jëuf de Frea che va inant sul jëuf de Frea a 2.121 m y fina a Corvara, ulache la va ite te la streda statela 244 de la Val Badia.

Curiera

Te Plan fina y scumëncia plu linies de curieres dl servisc de trasport SAD. La linia 350 che va a Pruca, Bulsan y Persenon, la linia 473 che va a Corvara y la linia 471 che va sul jëuf de Pordoi.

Ferata

Liej de plu tl articul: Ferata de Gherdëina

Tres l luech de Sëlva passova la ferata de Gherdëina che jiva da Tluses nfin te Plan. L servisc de ferata ova scumencià ai 6 de fauré dl 1916 y fova unì stlut ai 28 de mei dl 1960. Puecia trates de la ferata à sëuravivù. Tl 1970 ie l tòch da Tluses nfin a Urtijëi stat mudà te la streda statela 242dir, ne'n fajan n ram de la SS242 che culeghea Urtijëi cun Pruca. La trata da Urtijëi nfin te Plan ie stata mudeda te na promenade y ultimamënter a tòc ënghe te na streda per la rodes.

Educazion

Tl chemun de Sëlva dal na scola elementera y na scola mesana per la grupa ladina. Tramedoves toca pra la Direzion Raionela de Scola Ladina de Sëlva, che aministrea nce la scola elementera de Santa Cristina.

Sport

Ududa dedite dl stadium dala dlacia Pranives ulache jughea l HC Gherdëina.

Sëlva pieta n grum de puscibiliteies per chëi che ie nteressei al sport da d'inviern sciche jì cun i schi o pudejé, jadiné o fé a hockey, nsci sciche ënghe sporc da d'instà sciche jì sa mont o jì a crëp o cun la roda. Te Plan dal n ciamp dala codla ulache d'instà vën fates partides dal juech dala codla, y l da ënghe n stadium da fé tennis y chidlé.

Hockey

Sëlva à n stadium dala dlacia, l stadium Pranives, che ie l sëul te Gherdëina y l stadium de cësa de la scuadra da hockey HC Gherdëina. Dal 1973 al 2000 ova Sëlva ënghe na si scuadra de hockey, l HC Sëlva, che ie po stat metù adum cul HC Gherdëina.

Cumenanza

Spartizion linguistica

Lingaz de apartenënza (zensimënt 2011)	89,74 % ladin
	5,15 % tudësch
	5,11 % talian

Svilup demografich

Sëlva à abù n gran crëscer de la populazion do la segonda viera mundiela, che ie dublieda dal 1931 al 1971 da 1.000 a plu de 2.000 abitanc. Te chëi ani fova Sëlva cresciuda l plu debota di trëi chemuns de Gherdëina dal pont de ududa prozentuel. Aldidancuei à l luech mpue plu de 2.500 abitanc. Ma l trend se à mudà ti ultimi ani y Sëlva ie dal 2011 incà deventà un di puec chemuns te Südtirol ulache la populazion va zeruch.

Galaria dala fotografies

• 

  Ududa de Sëlva sa Plan ora

• 

  Val

• 

  Puez

• 

  L luech dit ‘Corpomio‘‘ te na pitura de Gustav Jahn

• 

  Crëusc sun cësa Sotanives

• 

  Ududa de Dorives tl vest de Sëlva

• 

  Prei de Cudlea sun Frea te Sëlva

Da vijité

• Dlieja Santa Maria ad Nives
• Capeles de Sëlva
• Ciastel de Gherdëina
• Ciastel de Val

Monumënc sota scunanza

Te Sëlva ie 11 frabicac sota scunanza dla Provinzia de Bulsan - Südtirol: la dlieja dla Madona, la capela San Silvester de Val y de Santa Otilia pra l Ciastel, l sedim de Val, l Ciastel, la Cësa sun Col da la Pelda doi villes, villa Fossi y l pitl ciastel, y 4 mejes, Ruacia, Plazola, Piciulëi y Gustin.

• 

  La dlieja dla Madona y la curtina de Sëlva

• 

  Capela de San Silvester te Val.

• 

  L Ciastel.

• 

  L sedim de Val.

• 

  Cësa Col dala Pelda.

• 

  Pitl ciastel (Ciastel dl Brida).

• 

  Villa Fossi.

• 

  Ruacia.

• 

  Plazola.

• 

  Piciulëi.

• 

  Gustin.

Monumënc naturei

Tl chemun de Sëlva dal diesc luesc dla natura, che ie sota la defendura dla Provinzia de Bulsan - Südtirol.

• 

  Pisciadoi de Murfrëit.

• 

  Doi zirmes sun Piz Culac.

• 

  Lën de zirm sun Piz Culac.

• 

  Paluch de Tubia.

• 

  Lech de Ciampac.

• 

  Ruf de Ciavazes.

• 

  Palusc de Piz Culac (La Palues).

• 

  Palusc de Frea Pilon.

• 

  Prei de Cudlea.

• 

  Zità di Sasc.

Lies

• Hosianna

Personaliteies

• Belsy Demetz (* 23 dezëmber 1984 a Kerala, India), ciantarina de mujiga populera
• Stefan Demetz-Sulé (* 10 dezëmber 1925 a Urtijëi - † 7 agost 2017 te Sëlva), cumponist, scritëur y nseniant ladin.
• Antone Perathoner da Fussel (* 28 utober 1864 te Sëlva;† 4 de fauré 1930 a Gries-Bulsan) fova n preve, professëur y auditor dla Sacra Rota.
• Franz Senoner-Santuel (* 12 juni 1927 sun Santuel, Sëlva - † 3 dezëmber 2019 a Urtijëi), scultëur, pitëur, desseniadëur y scritëur
• Sabina Willeit (*1973 a Bulsan), mezzosopran
• Mauro Bernardi (* 11 agost 1957 te Sëlva), arpizadëur, mëinacrëp y n ex-schiadëur

Referimënc tla leteratura ladina

Chisc ie i referimënc a Sëlva tla leteratura ladina.

La storia de Sëlva foss fineda!
Chël ch'é scrit, ie urità senza vester laudeda;
Da scrì essi bën abù mo zeche pro,
Ma per no bravé massa spizi pro,
Y spizi pro cun n raim o poejia
A unëur dla Madona de Santa Maria.

Fedele Demetz

Furcela di padrons

Da vedlamënter l' Grof de Sëlva ova fat giavé dala jënt de Sëlva n lech, y i ova fac lauré debant. I primes pësc me vën mpo mil rainesc l un. Do puec ani iel unì na gran burasca y l lech ie rot ora y l' ega à fat n dann per duta Gherdëina, che n' ie mei stat l cumpagn. L didancuei vëijun mo cater salieries n pas sot tiera, fates de gran lëns, y palances seura via curides. N puech dedora dla salieries iel de gran sasc y de gran bujes sotite, ulache zacan la lores se fajova coes.

Bibliografia

• Oswald Zingerle: Meinhards II. Urbare der Grafschaft Tirol (Fontes rerum Austriacarum II/45). Wien: F. Tempsky 1890, XVI, 194.
• Hans von Voltelini: Die Südtiroler Notariats-Imbreviaturen des 13. Jahrhunderts (Acta Tirolensia, II), Innsbruck, Wagner, 1899, n. 623
• Paul Senoner: Stredes dla vita, troies dla fede. Pluania de Sëlva 2003.
• Rudolf Mussner (curadëur): Nosta Sëlva. Cunsëi de Furmazion de Sëlva, Sëlva 1a edizion 2010.
• Elfriede Perathoner, Stefano Planker: Scibla mo n iede - Endstation Zukunft - Fine corsa futuro. Catalog de la mostra sun la ferata de Gherdëina, p. 105, Museum Ladin, 2011
• Deplu autëures: Chemun de Sëlva - chertes ortofoto cun i toponims ladins. Istitut Ladin Micurá de Rü, 2017 ISBN 978-88-8171-119-2.

Cëla ënghe

• Val
• Ruves de Gherdëina
• Lec de Gherdëina

Cunliamënc

• Sëlva lecurdanzes da pludagiut - Cunsëi de Furmazion Sëlva