Sëlva

Articul per Ladin Gherdëina

Sëlva ududa da Daunei

Sëlva (Wolkenstein in Gröden) (Selva di Val Gardena)
Informazions prinzipales
Stat:	Talia
Region:	Trentino-Südtirol
Provinzia:	Bulsan
Comunité raionala:	Salten-Sciliër
Coordinedes:	46° 33' nord 11° 46' ost
Auteza:	1.563 m soura l livel dl mer
Souraspersa:	53 km²
Abitanc:	2.589 ab. (2621 (2018))
Densité:	49 ab./km²
Frazions:	Plan
Codesc postal:	39048
Prefis telefonich:	0471
Politica
Ombolt:	Rolando Demetz (2020 -2. mandat)
Mapa
Plata internet

Sëlva ie n chemun de Gherdëina tla provinzia de Bulsan tla region dl Trentin-Südtirol, tla Talia a 1.563 m sëura l livel dl mer.

Blason

Blason di grofs de Sëlva y da l ann 1968 blason dl Chemun de Sëlva. I sedimes dl Ciastel de Val ie mo da udei aldidancuëi sun i parëies dl crëp de Stevia. Tl ann 1291 ie l ciastel unì cumprà da Rudolf de Villanders, si mut Randolf a sëurantëu l inuëm dl ciastel iy ie deventà l antenat di grofs de Sëlva.

L blason dl Chemun de Sëlva à chësta carateristiches: "L ie spartì jù te cater pertes: la prima dessëura a man ciancia y la cuarta dessot a man drëta ie de culëur cuecen y arjënt, spartì da na ziracula; la segonda pert dessëura a man drëta y la prima dessot a man ciancia presënta na rissa foscia y trëi pizes brumes drusedes sun arjënt". L ie l resultat dla union de doi emblems da plu da giut, chël di grofs di Villanders/Pardell y chël di Maulrappen de Ciastel (Trostburg-Kastelruth) che adum à furmà la familia di Wolkenstein per gauja dla maridaia danter Federico von Wolkenstein y Caterina Villanders-Trostburg.

Galaria dales fotografies

• 

  Sëlva ju dla Palota

• 

  Val

• 

  Puez

• 

  L luech dit ‚‘Corpomio‘‘ te na pitura de Gustav Jahn

• 

  Crëusc sun cësa Sotanives

Lies

• Hosianna

Personaliteies

• Stefan Demetz-Sulé

Referimënc tla leteratöra ladina

La storia de Sëlva foss fineda!
Chël ch'é scrit, ie urità senza vester laudeda;
Da scrì essi bën abù mo zeche pro,
Ma per no bravé massa spizi pro,
Y spizi pro cun n raim o poejia
A unëur dla Madona de Santa Maria.

Fedele Demetz

Furcela di padrons

Da vedlamënter l' Grof de Sëlva ova fat giavé dala jënt de Sëlva n lech, y i ova fac lauré debant. I primes pësc me vën mpo mil rainesc l un. Do puec ani iel unì na gran burasca y l lech ie rot ora y l' ega à fat n dann per duta Gherdëina, che n' ie mei stat l cumpagn. L didancuei vëijun mo cater salieries n pas sot tiera, fates de gran lëns, y palances seura via curides. N puech dedora dla salieries iel de gran sasc y de gran bujes sotite, ulache zacan la lores se fajova coes.

Cëla ënghe

• Val

Bibliografia

• Rudolf Mussner (curadëur): Nosta Sëlva. Cunsëi de Furmazion de Sëlva, Sëlva 1a edizion 2010.
• Deplu autëures: Chemun de Sëlva - chertes ortofoto cun i toponims ladins. Istitut Ladin Micurá de Rü, 2017 ISBN 978-88-8171-119-2.

Vocabolar dl ladin leterar

Sëlva 6 1864 de Sëlva (VianUA, JanTone1864:198)
gad. Sëlva grd. Sëlva fas. Selva fod. Sëlva amp. Sëlva LD Sëlva
topon.
(gad. DLS 2002, grd. G 1923; L 1933; F 2002; DLS 2002, fas. R

1914/99, fod. Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) a) S.: Sce ulëis cumpré na rëfla messëis jì plu nsu, che forsci, chëi de Sëlva n à una S̄. Ŝe ulëis cumprè na rëfla muessëis s̄i plu ’ŋsu, che forŝi, chëi de Sëlva n’hà una VianUA, JanTone1864:198 (grd.).