Sëlva
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
| Sëlva (Wolkenstein in Gröden) (Selva di Val Gardena) | |
|---|---|
| Informazions prinzipales | |
| Stat: | Talia |
| Region: | Trentino-Südtirol |
| Provinzia: | Bulsan |
| Comunité raionala: | Salten-Sciliër |
| Coordinedes: | 46° 33' nord 11° 46' ost |
| Auteza: | 1.563 m soura l livel dl mer |
| Souraspersa: | 53 km² |
| Abitanc: | 2.589 ab. (2621 (2018)) |
| Densité: | 49 ab./km² |
| Frazions: | Plan |
| Codesc postal: | 39048 |
| Prefis telefonich: | 0471 |
| Politica | |
| Ombolt: | Rolando Demetz (2020 -2. mandat) |
| Mapa | |
 | |
| Plata internet | |
Sëlva ie n chemun de Gherdëina tla provinzia de Bulsan tla region dl Trentin-Südtirol, tla Talia a 1.563 m sëura l livel dl mer. Di 3 chemuns iël l majer n con`de spersa y chël plu in ite tla valeda.
Blason[mudé | muda l codesc]
Blason di grofs de Sëlva y da l ann 1968 blason dl Chemun de Sëlva. I sedimes dl Ciastel de Val ie mo da udei aldidancuëi sun i parëies dl crëp de Stevia. Tl ann 1291 ie l ciastel unì cumprà da Rudolf de Villanders, si mut Randolf a sëurantëu l inuëm dl ciastel iy ie deventà l antenat di grofs de Sëlva.
L blason dl Chemun de Sëlva à chësta carateristiches: "L ie spartì jù te cater pertes: la prima dessëura a man ciancia y la cuarta dessot a man drëta ie de culëur cuecen y arjënt, spartì da na ziracula; la segonda pert dessëura a man drëta y la prima dessot a man ciancia presënta na rissa foscia y trëi pizes brumes drusedes sun arjënt". [1] L ie l resultat dla union de doi emblems da plu da giut, chël di grofs di Villanders/Pardell y chël di Maulrappen de Ciastel (Trostburg-Kastelruth) che adum à furmà la familia di Wolkenstein per gauja dla maridaia danter Federico von Wolkenstein y Caterina Villanders-Trostburg.[2]
Galaria dales fotografies[mudé | muda l codesc]
Sëlva ju dla Palota
Val
Puez
L luech dit ‚‘Corpomio‘‘ te na pitura de Gustav Jahn
Crëusc sun cësa Sotanives
Lies[mudé | muda l codesc]
Personaliteies[mudé | muda l codesc]
Referimënc tla leteratöra ladina[mudé | muda l codesc]
La storia de Sëlva foss fineda!
Chël ch'é scrit, ie urità senza vester laudeda;
Da scrì essi bën abù mo zeche pro,
Ma per no bravé massa spizi pro,
Y spizi pro cun n raim o poejia
A unëur dla Madona de Santa Maria.
Da vedlamënter l' Grof de Sëlva ova fat giavé dala jënt de Sëlva n lech, y i ova fac lauré debant. I primes pësc me vën mpo mil rainesc l un. Do puec ani iel unì na gran burasca y l lech ie rot ora y l' ega à fat n dann per duta Gherdëina, che n' ie mei stat l cumpagn. L didancuei vëijun mo cater salieries n pas sot tiera, fates de gran lëns, y palances seura via curides. N puech dedora dla salieries iel de gran sasc y de gran bujes sotite, ulache zacan la lores se fajova coes.
Notes[mudé | muda l codesc]
- ↑ Plata internet dl chëmun
- ↑ Plata internet Cunsëi Furmazion de Sëlva, azes ai 20.02.2021
Cëla ënghe[mudé | muda l codesc]
Bibliografia[mudé | muda l codesc]
- Rudolf Mussner (curadëur): Nosta Sëlva. Cunsëi de Furmazion de Sëlva, Sëlva 1a edizion 2010.
- Deplu autëures: Chemun de Sëlva - chertes ortofoto cun i toponims ladins. Istitut Ladin Micurá de Rü, 2017 ISBN 978-88-8171-119-2.
Vocabolar dl ladin leterar[mudé | muda l codesc]
Sëlva 6 1864 de Sëlva (VianUA, JanTone1864:198)
gad. Sëlva grd. Sëlva fas. Selva fod. Sëlva amp. Sëlva LD Sëlva
topon.
(gad.
DLS 2002, grd. G 1923; L 1933; F 2002; DLS 2002, fas. R
1914/99, fod. Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) a) S.: Sce ulëis cumpré na rëfla messëis jì plu nsu, che forsci, chëi de Sëlva n à una S̄. Ŝe ulëis cumprè na rëfla muessëis s̄i plu ’ŋsu, che forŝi, chëi de Sëlva n’hà una VianUA, JanTone1864:198 (grd.).
|
Ciastel | Deutschnofen | Fie | Jenesien | Karneid | Mölten | Ritten | Santa Cristina Gherdëina | Sarntal | Tiers | Urtijëi | Welschnofen | Sëlva | |