Sëlva

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG
Sëlva ududa da Daunei
Sëlva
(Wolkenstein in Gröden)
(Selva di Val Gardena)
Informazions prinzipales
Stat: Talia
Region: Trentino-Südtirol
Provinzia: Bulsan
Comunité raionala: Salten-Sciliër
Coordinedes: 46° 33' nord
11° 46' ost
Auteza: 1.563 m soura l livel dl mer
Souraspersa: 53 km²
Abitanc: 2.589 ab. (2621 (2018))
Densité: 49 ab./km²
Frazions: Plan
Codesc postal: 39048
Prefis telefonich: 0471
Politica
Ombolt: Rolando Demetz (2020 -2. mandat)
Mapa
Mapa de {{{Inom Luech}}}
Plata internet

Sëlva ie n chemun de Gherdëina tla provinzia de Bulsan tla region dl Trentin-Südtirol, tla Talia a 1.563 m sëura l livel dl mer.

Blason[mudé | muda l codesc]

Blason di grofs de Sëlva y da l ann 1968 blason dl Chemun de Sëlva. I sedimes dl Ciastel de Val ie mo da udei aldidancuëi sun i parëies dl crëp de Stevia. Tl ann 1291 ie l ciastel unì cumprà da Rudolf de Villanders, si mut Randolf a sëurantëu l inuëm dl ciastel iy ie deventà l antenat di grofs de Sëlva.

L blason dl Chemun de Sëlva à chësta carateristiches: "L ie spartì jù te cater pertes: la prima dessëura a man ciancia y la cuarta dessot a man drëta ie de culëur cuecen y arjënt, spartì da na ziracula; la segonda pert dessëura a man drëta y la prima dessot a man ciancia presënta na rissa foscia y trëi pizes brumes drusedes sun arjënt". [1] L ie l resultat dla union de doi emblems da plu da giut, chël di grofs di Villanders/Pardell y chël di Maulrappen de Ciastel (Trostburg-Kastelruth) che adum à furmà la familia di Wolkenstein per gauja dla maridaia danter Federico von Wolkenstein y Caterina Villanders-Trostburg.[2]

Galaria dales fotografies[mudé | muda l codesc]

Lies[mudé | muda l codesc]

Personaliteies[mudé | muda l codesc]

Referimënc tla leteratöra ladina[mudé | muda l codesc]

La storia de Sëlva foss fineda!
Chël ch'é scrit, ie urità senza vester laudeda;
Da scrì essi bën abù mo zeche pro,
Ma per no bravé massa spizi pro,
Y spizi pro cun n raim o poejia
A unëur dla Madona de Santa Maria.

Fedele Demetz
Proverbi, tradizioni e anneddoti delle valli ladine orientali.djvu

Furcela di padrons

Da vedlamënter l' Grof de Sëlva ova fat giavé dala jënt de Sëlva n lech, y i ova fac lauré debant. I primes pësc me vën mpo mil rainesc l un. Do puec ani iel unì na gran burasca y l lech ie rot ora y l' ega à fat n dann per duta Gherdëina, che n' ie mei stat l cumpagn. L didancuei vëijun mo cater salieries n pas sot tiera, fates de gran lëns, y palances seura via curides. N puech dedora dla salieries iel de gran sasc y de gran bujes sotite, ulache zacan la lores se fajova coes.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Plata internet dl chëmun
  2. Plata internet Cunsëi Furmazion de Sëlva, azes ai 20.02.2021

Cëla ënghe[mudé | muda l codesc]

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

  • Rudolf Mussner (curadëur): Nosta Sëlva. Cunsëi de Furmazion de Sëlva, Sëlva 1a edizion 2010.
  • Deplu autëures: Chemun de Sëlva - chertes ortofoto cun i toponims ladins. Istitut Ladin Micurá de Rü, 2017 ISBN 978-88-8171-119-2.

Vocabolar dl ladin leterar[mudé | muda l codesc]

Vocabolardlladinleterar.pdf

Sëlva 6 1864 de Sëlva (VianUA, JanTone1864:198)
gad. Sëlva grd. Sëlva fas. Selva fod. Sëlva amp. Sëlva LD Sëlva
topon.
(gad. DLS 2002, grd. G 1923; L 1933; F 2002; DLS 2002, fas. R

1914/99, fod. Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) a) S.: Sce ulëis cumpré na rëfla messëis jì plu nsu, che forsci, chëi de Sëlva n à una S̄. Ŝe ulëis cumprè na rëfla muessëis s̄i plu ’ŋsu, che forŝi, chëi de Sëlva n’hà una VianUA, JanTone1864:198 (grd.).

 
Comuns dla Comunité Raionala Salten-Sciliër

Ciastel | Deutschnofen | Fie | Jenesien | Karneid | Mölten | Ritten | Santa Cristina Gherdëina | Sarntal | Tiers | Urtijëi | Welschnofen | Sëlva