Capeles de Gherdëina
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Chësc articul rejona de la capeles de Gherdëina a Runcadic, Urtijëi, Santa Cristina, Sëlva y sun Mont de Sëuc.
Runcadic
[mudé | muda l codesc]Urtijëi
[mudé | muda l codesc]- Capela di Tumei
La capela ie unida fabricheda su n dessëni de Adolf Keim[1]. La rëjes de fiër batù ie de Herman Vallazza y dedite ie na Pietà zipleda de Ludwig Moroder. Sëura la capela ie n pitl ciampanil plat cun na copia fata da la dlegadoia Grassmayr a Dispruch dl Cusé da Sacun na ciampana dl 1300 dla plu vedles dl Südtirol[2].
- Capela de Resciesa
- Capela da Poz
La capela, dedicheda ala Madona dl Scapulier (Madona di Àbeti), ie n monumënt sota scunanza.[3] La capela ie unida fabricheda da Giuani Batista Vinazer da Poz tl 1800 per rengrazë per na grazia giateda a Firenze ulache l laurova. La dlieja à cater vieresc a arco spiz y sëura la porta n pitl viere a mesa luna. L tët ie de scintles y l ciampanil de lën cun doi ciampanes. Dedite sul autere ie na Madona cun Bambin senteda y tramedoi figures ie furnides cun n guant de sëida blanch da flëures[4][5][6].
-
Capela di Tumei de Urtijëi -
Capela da Poz -
Capela sal Crist
Santa Cristina
[mudé | muda l codesc]
- Capela dai morc te curtina
- Capela dl Calvare
- Capela de Puciacia
La capela ie plutosc pitla cun doi vieresc chedri y n viere a mesaluna dancà y doi vieresc a mesaluna dales pertes. Sëura l'entreda ie mo na pitla statua de San Giuani Nepomuk. Sul autere ie l cheder dla Madona cun Bambin de Johann Burgauner[7][8].
- Capela de Mont de Pana[9]
- Capela San Elia de Mastlé
La capela privata, dedicheda al profeta San Elia, ie unida fabricheda da Carlo Rifesser da Stufan deberiëda cun si fëna Carlina Comploj da Runcaudie do n dessëni dl architet Erich Pattis. La capela ie unida benedida dal digan Friedrich Moroder ai 28 de setëmber 1969. N ciampanil aut 9 metri porta na ciampana. Sëura autère ie n relief cun San Elia che s’auza de viërs dl ciel ziplà da Sepl Comploj. Sota la mëisa dl autere ie n relief dla creazion ziplà da Heindl Moroder de Doss. Autra statues ie San Hubertus de Heindl Moroder y la Madona dla Nëif de Pepi Rifesser. La porta dla capela ie dedicheda cun n relief de Flavio Pancheri ala vita dla Madona[10][11]
Sëlva
[mudé | muda l codesc]Te Sëlva dal set capeles, una ie sul jëuf dl Sela y una sul jëuf de Frea[12][13].
- Trëi Capeles de Curtina
- Capela de San Silvester te Val
La capela, suenz tlameda dlieja de Val ie dedicheda a San Silvester papa. Can che la ie unida fabricheda ne san nia. Te n diare dl 22 de utober 1908 vën numinei chisc sanc te dlieja : San Silvester amez sun autere, San Roch, San Vit, San Martin, San Ivuere, San Franzësch y Sant Antone. Truepes de chesta scultures ie unides rubedes, śën an lascia fe dò copies. Pra n lëur de restaur dl 1992-93 iel unì ora sui pareies vedli afrësc barocs dla vita de Gejù, di cater evangelisć, de Adam y Dieva y n valguna dates: 1732, 1754 y 1792 y povester 1638. Chësta pitures ie bonamënter states curides cun ciauc ti tëmpes dla gran mueries. N cheder depënt cun uele mostra na muta de undesc ani, che se à mazà l an 1841 tuman dal crëp. "Precipitata da questi sassi” disc la scritura sun l depënt[14].
- Capela de Santa Ottilia, Ciastel
La capela ie privata di patrons dl ciastel y ie dedicheda a Santa Utilia che vën prieda per l mel de cë o di uedli. Bonamënter iela unida fata su dai Wolkenstein dan l ciastel de Gherdëina sula streda che vën su da Ruacia. Sëura la rëjes cun archët a mesaluna ie i blasons di Wolkenstein y na Madona dl bon aiut baroca. De chësta madones fates do a Lukas Cranach iel n vagunes te Gherdëina: sun Ciajea (1650), Col dala Pelda (1670), Piciulëi (1727), Mesavia sa Sacun, Bula y tla dlieja dla Madona de Sëlva duneda da Engelhard Dietrich Wolkenstein l ann 1647. L autere dedite ie dl dejesetesim secul cun Santa Utilia tla tofla de autere. La capela ie stata restaureda ti ani 2007-2009 dal chemun de Sëlva. Tl ciastel nstës dal ënghe na capela dedicheda a Santa Utilia[15]
- Capela dl jëuf de Sela
La capela sul jëuf de Sela ie dedicheda ala Vijitazion de Maria. La ie stata fabricheda dal Cai de Bulsan, che ova la utia-ustaria daujin, y benedida ai 1 de auril dl 1936 dal pluan de Santa Cristina Andrea Pramstrahler, ajache Sëlva ntlëuta ne fova mo nia na pluania[16].
- Capela de San Mauriz sul jëuf de Frea
La capela dedicheda a San Mauriz prutetëur di saudeies, ie stata fata su dala grupa di saudeies Alpini (ANA) de Sëlva do n desëni dl geometer Wolfgang Mussner. L autere dla capela ie de Schrott de Urtijëi. L lëur ie unì scumencià tl 2002 y la capela ie unida benedida ai 6 de juni dl 2004. Dedit à la capela na statua de San Mauriz y n relief dl'Ultima Cëina sun l'autere, sëura l'autere l Spirt Sant zipla. Dales pertes iel statues dla Madona cun Bambin y n cruzefis y catordesc stazions dla Crëusc n relief[17].
-
Santa Utilia -
Capela San Silvester -
Capela San Mauriz -
Capela sul jëuf de Sela cun Saslonch
Mont de Sëuc
[mudé | muda l codesc]
- Capela dl Zallinger
La capela ie dedicheda al Imaculata. Carl von Zallinger à lascià fé la capela tl 1857 coche lecorda na plata de miërmul. La ie unida bënedida ai 28 de lugio 1858 dal digan de Ciastel Josef Gebhart. L ann 1957 ie la capela unida dertureda. Sul autere sta la Imaculata y dales pertes ie statues dl Cuer de Gejù y Sant Antone de Padua. L ciampanil de lën à doi ciampanes[18].
- Capela Sant Antone dl Dialer
La capela, dedicheda a Sant Antone de Padua, ie ai piesc dla Crestes de Tiëres Cuecenes, sota i Ëures de Fascia y ncertleda ite da pastures vërdes riches de ciofes. Franz Dialer ova frabicà te chël post na cësa d'albiërch, tlameda "Seiser-Alpen-Haus" y daujin al lascià fe su la capela tl 1901. La capela ie duta de lën cun n ciampanil danca cun doi ciampanes. L'autere dedite ie stat fat da Ferdinand Stuflesser y depënt da Alois Kostner. La tofla d'autere cun Sant Antone ie stata depënta dal pater Caius Trafojer[19][20].
Notes
[mudé | muda l codesc]- ↑ Maria Luise Keim: N lecort dl prof. Adolf Keim. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 203.
- ↑ Tobia Moroder: L cusé da Sacun. Calënder de Gherdëina 2010, pl. 42.
- ↑ Capela da Poz, sota scunanza dla Provinzia Bulsan - Südtirol.
- ↑ La Capela da Poz. Nos Ladins, 15 de merz 1963, pl.1.
- ↑ Elsa Runggaldier: La capela da Poz. Calënder de Gherdëina 1976, pl. 68-70.
- ↑ La capela da Poz sun Geocaching.
- ↑ Elsa Runggaldier: La Capela de Puciacia. Calënder de Gherdëina 1977, pl. 109
- ↑ Edberte Moroder: La capela da Puciàcia. Calënder de Gherdëina 1989, pl. 168-170.
- ↑ Elsa Runggaldier: Mont de Pana y si capela. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 36.
- ↑ Friedrich Moroder: La Capela nueva de Fermeda sun Mastlé. Calënder de Gherdëina 1970, pl. 34
- ↑ Cunsëi de furmazion de S. Cristina fotos.
- ↑ Wolkenstein im Laufe der Jahrhunderte, das religiöse Leben. Cunsëi de Furmazion Sëlva
- ↑ Capeles de Sëlva - Plata web dla pluania.
- ↑ Elsa Runggaldier: Capeles te Sëlva. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 65-66.
- ↑ Elsa Runggaldier: Capeles te Sëlva. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 66.
- ↑ La capela sul jëuf de Sela. Calënder de Gherdëina 1978, pl. 42-43.
- ↑ Tonin Perathoner: Capela "San Maurizio" Jëuf de Frea. Calënder de Gherdëina 2005, 106-108.
- ↑ er (Elsa Runggaldier): La capela di Zallinger. Calënder de Gherdëina 1980, pl. 93-95.
- ↑ Elsa Runggaldier: La Capela dl Dialer. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 106.
- ↑ Capela dl Dialer.
Bibliografia
[mudé | muda l codesc]Margareth Runggaldier Mahlknecht, Karl Mahlknecht: St. Ulrich in Gröden – Kirchen und Kirchengeschichte. Eine Text- und Bilddokumentation. Athesia , Persenon 1992.