Capeles de Gherdëina

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
La capela da Stufan sun Mastlé cun Stevia.
La capela da Stufan sun Mastlé cun Stevia.
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG


La Capeles de Gherdëina a Runcadic, Urtijëi, Santa Cristina, Sëlva y Mont de Sëuc. i, Santa Cristina, Sëlva y Mont de Sëuc.

Runcadic[mudé | muda l codesc]

Capela de Sant Ujep da Passua

Urtijëi[mudé | muda l codesc]

Capela di Tumei

La capela ie unida fabricheda su n dessëni de Adolf Keim[1]. La rëjes de fiër batù ie de Herman Vallazza y dedite ie na Pietà zipleda de Ludwig Moroder. Sëura la capela ie n pitl ciampanil plat cun na copia fata da la dlegadoia Grassmayr a Dispruch dl Cusé da Sacun na ciampana dl 1300 dla plu vedles dl Südtirol[2].

Capela de Resciesa
Capela da Poz

La capela, dedicheda ala Madona dl Scapulier (Madona di Àbeti), ie n monumënt sota scunanza.[3] La capela ie unida fabricheda da Giuani Batista Vinazer da Poz tl 1800 per rengrazë per na grazia giateda a Firenze ulache l laurova. La dlieja à cater vieresc a arco spiz y sëura la porta n pitl viere a mesa luna. L tët ie de scintles y l ciampanil de lën cun doi ciampanes. Dedite sul autere ie na Madona cun Bambin senteda y tramedoi figures ie furnides cun n guant de sëida blanch da flëures[4][5].

Santa Cristina[mudé | muda l codesc]

Capela dl Calvare te curtina a Santa Cristina. Crist de Cristian Trebinger 1680
Capela dl Calvare te curtina a Santa Cristina. Crist de Cristian Trebinger 1650.
Capela Mont de Pana
Capela Mont de Pana
Capela dai morc te curtina
Capela dl Calvare
Capela de Puciacia

La capela ie plutosc pitla cun doi vieresc chedri y n viere a mesaluna dancà y doi vieresc a mesaluna dales pertes. Sëura l'entreda ie mo na pitla statua de San Giuani Nepomuk. Sul autere ie l cheder dla Madona cun Bambin de Johann Burgauner[6][7].

Capela de Mont de Pana[8]
Capela San Elia de Mastlé

La capela privata, dedicheda al profeta San Elia, ie unida fabricheda da Carlo Rifesser da Stufan deberiëda cun si fëna Carlina Comploj da Runcaudie do n dessëni dl architet Erich Pattis. La capela ie unida benedida dal digan Friedrich Moroder ai 28 de setëmber 1969. N ciampanil aut 9 metri porta na ciampana. Sëura autère ie n relief cun San Elia che s’auza de viërs dl ciel ziplà da Sepl Comploj. Sota la mëisa dl autere ie n relief dla creazion ziplà da Heindl Moroder de Doss. Autra statues ie San Hubertus de Heindl Moroder y la Madona dla Nëif de Pepi Rifesser. La porta dla capela ie dedicheda cun n relief de Flavio Pancheri ala vita dla Madona[9][10]

Sëlva[mudé | muda l codesc]

Te Sëlva dal set capeles, una ie sul jëuf dl Sela y una sul jëuf de Frea[11][12].

Trëi Capeles de Curtina
Capela de San Silvester te Val

La capela, suenz tlameda dlieja de Val ie dedicheda a San Silvester papa. Can che la ie unida fabricheda ne san nia. Te n diare dl 22 de utober 1908 vën numinei chisc sanc te dlieja : San Silvester amez sun autere, San Roch, San Vit, San Martin, San Ivuere, San Franzësch y Sant Antone. Truepes de chesta scultures ie unides rubedes, śën an lascia fe dò copies. Pra n lëur de restaur dl 1992-93 iel unì ora sui pareies vedli afrësc barocs dla vita de Gejù, di cater evangelisć, de Adam y Dieva y n valguna dates: 1732, 1754 y 1792 y povester 1638. Chësta pitures ie bonamënter states curides cun ciauc ti tëmpes dla gran mueries. N cheder depënt cun uele mostra na muta de undesc ani, che se à mazà l an 1841 tuman dal crëp. "Precipitata da questi sassi” disc la scritura sun l depënt[13].

Capela de Santa Ottilia, Ciastel

La capela ie privata di patrons dl ciastel y ie dedicheda a Santa Utilia che vën prieda per l mel de cë o di uedli. Bonamënter iela unida fata su dai Wolkenstein dan l ciastel de Gherdëina sula streda che vën su da Ruacia. Sëura la rëjes cun archët a mesaluna ie i blasons di Wolkenstein y na Madona dl bon aiut baroca. De chësta madones fates do a Lukas Cranach iel n vagunes te Gherdëina: sun Ciajea (1650), Col dala Pelda (1670), Piciulëi (1727), Mesavia sa Sacun, Bula y tla dlieja dla Madona de Sëlva duneda da Engelhard Dietrich Wolkenstein l ann 1647. L autere dedite ie dl dejesetesim secul cun Santa Utilia tla tofla de autere. La capela ie stata restaureda ti ani 2007-2009 dal chemun de Sëlva. Tl ciastel nstës dal ënghe na capela dedicheda a Santa Utilia[14]

Capela dl jëuf de Sela

La capela sul jëuf de Sela ie dedicheda ala Vijitazion de Maria. La ie stata fabricheda dal Cai de Bulsan, che ova la utia-ustaria daujin, y benedida ai 1 de auril dl 1936 dal pluan de Santa Cristina Andrea Pramstrahler, ajache Sëlva ntlëuta ne fova mo nia na pluania[15].

Capela de San Mauriz sul jëuf de Frea

La capela dedicheda a San Mauriz prutetëur di saudeies, ie stata fata su dala grupa di saudeies Alpini (ANA) de Sëlva do n desëni dl geometer Wolfgang Mussner. L autere dla capela ie de Schrott de Urtijëi. L lëur ie unì scumencià tl 2002 y la capela ie unida benedida ai 6 de juni dl 2004. Dedit à la capela na statua de San Mauriz y n relief dl'Ultima Cëina sun l'autere, sëura l'autere l Spirt Sant zipla. Dales pertes iel statues dla Madona cun Bambin y n cruzefis y catordesc stazions dla Crëusc n relief[16].

Mont de Sëuc[mudé | muda l codesc]

Capela Zallinger
Capela Zallinger
Capela dl Zallinger

La capela ie dedicheda al Imaculata. Carl von Zallinger à lascià fé la capela tl 1857 coche lecorda na plata de miërmul. La ie unida bënedida ai 28 de lugio 1858 dal digan de Ciastel Josef Gebhart. L ann 1957 ie la capela unida dertureda. Sul autere sta la Imaculata y dales pertes ie statues dl Cuer de Gejù y Sant Antone de Padua. L ciampanil de lën à doi ciampanes[17].

Capela Sant Antone dl Dialer

La capela, dedicheda a Sant Antone de Padua, ie ai piesc dla Crestes de Tiëres Cuecenes, sota i Ëures de Fascia y ncertleda ite da pastures vërdes riches de ciofes. Franz Dialer ova frabicà te chël post na cësa d'albiërch, tlameda "Seiser-Alpen-Haus" y daujin al lascià fe su la capela tl 1901. La capela ie duta de lën cun n ciampanil danca cun doi ciampanes. L'autere dedite ie stat fat da Ferdinand Stuflesser y depënt da Alois Kostner. La tofla d'autere cun Sant Antone ie stata depënta dal pater Caius Trafojer[18][19].

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Maria Luise Keim: N lecort dl prof. Adolf Keim. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 203.
  2. Tobia Moroder: L cusé da Sacun. Calënder de Gherdëina 2010, pl. 42.
  3. Capela da Poz, sota scunanza dla Provinzia Bulsan - Südtirol.
  4. Elsa Runggaldier: La capela da Poz. Calënder de Gherdëina 1976, pl. 68-70.
  5. La capela da Poz sun Geocaching.
  6. Elsa Runggaldier: La Capela de Puciacia. Calënder de Gherdëina 1977, pl. 109
  7. Edberte Moroder: La capela da Puciàcia. Calënder de Gherdëina 1989, pl. 168-170.
  8. Elsa Runggaldier: Mont de Pana y si capela. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 36.
  9. Friedrich Moroder: La Capela nueva de Fermeda sun Mastlé. Calënder de Gherdëina 1970, pl. 34
  10. Cunsëi de furmazion de S. Cristina fotos.
  11. Wolkenstein im Laufe der Jahrhunderte, das religiöse Leben. Cunsëi de Furmazion Sëlva
  12. Capeles de Sëlva - Plata web dla pluania.
  13. Elsa Runggaldier: Capeles te Sëlva. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 65-66.
  14. Elsa Runggaldier: Capeles te Sëlva. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 66.
  15. La capela sul jëuf de Sela. Calënder de Gherdëina 1978, pl. 42-43.
  16. Tonin Perathoner: Capela "San Maurizio" Jëuf de Frea. Calënder de Gherdëina 2005, 106-108.
  17. er (Elsa Runggaldier): La capela di Zallinger. Calënder de Gherdëina 1980, pl. 93-95.
  18. Elsa Runggaldier: La Capela dl Dialer. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 106.
  19. Capela dl Dialer.

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

Margareth Runggaldier Mahlknecht, Karl Mahlknecht: St. Ulrich in Gröden – Kirchen und Kirchengeschichte. Eine Text- und Bilddokumentation. Athesia , Persenon 1992.

Cunliamënc[mudé | muda l codesc]