Vai al contenuto

Josef Rifesser

Da Wikipedia
(Readressà da Pepi Rifesser)
Rifesser tl 2013

Josef Rifesser, cunesciù nce sciche Joseph Rifesser y mo plu sciche Peppi da Stufan (* 23 de agost dl 1921 a Urtijëi, † 13 de dezëmber dl 2020 a Urtijëi[1]) fova n scultëur de Gherdëina. Ël à vivù y laurà for a Urtijëi ulache l ova doi berstots, una tla cësa vedla da Stufan y una te si villa nueva deseniëda dal architet Andersag.

The Tree of Life – Lën dla vita de Rifesser tla stazion metro a Lionel-Groulx tl Canada.

Peppi ie nasciù te na familia de ferlëigheri che fajova dant al dut auteresc y fantorum per la dliejes che univa mandei te dut l mond. Si nëine Josef Rifesser (1851–1919) à fat l fantorum dla dlieja gotica San Niculau de Konradsheim, l gran autere dla dlieja San Iacun de Freising (1913)[2], i auteresc da les pertes dla dlieja Cristo Re de Panevėžys, l'autere dla dlieja de pluania "Sacra Familia" a Viena-Ottakring „Zur Heiligen Familie“ a Viena-Ottakring[3] y l'autere dla Madona de San Gherard a Vršac[4], per di me n valguni.

Peppi ie jit tla scola d'ert de Urtijëi y se à spezialisà dant al dut te madones gotiches[5]. Ël à pona svilupà tecniches spezieles per fé cialé ora antiches statues nueves zipledes dad'ël nstëss. Nchinamei si amich Luis Trenker y si mut Florian ti ova judà a furé la scultures a na moda che les cialësse ora vedles. Una na moleres che Pepi ova gën per ti dé si lëures fova Stina Walpoth Moroder fëna de Pauli da Lenert y sor dl scultëur Batista Walpoth.

Tl dezëmber 1958 ie Pepi ora de nia deventà drët cunesciù. Per cajo al sapù che tl Dorotheum a Viena fovel da vënder na si madona cun bambin y rujin d'ua, franzëusa dl 1300, y che n auter si lëur fova bel stat vendù[6]. Ël à debota fat al savëi che chisc doi lëures fova siei, ma chisc dl Dorotheum ne ti ova dat crëta ajache ëi ova l bënsté de bën trëi esperc, che ova dit che la figures fova dl Burgund dl 1380 ca. Ma, canche Pepi ova lascià udëi n'autra si madona, à i esperc trà zruch si bënsté[7]. Chësta nutizia à fat na gran fuera tla stampa[8] de dut Europa y tla televijion y chël che ova trapulà, vendan na madona che l savova che la fova nueva, cumpreda a puech priesc da Peppi, ie unì cundanà te suneria.

Do che Peppi ie deventà cunesciù te dut l mond, iel stat nvià a fé na gran mostra a New York tla St. Etienne Gallery tl 1965 y truepes ëssa abù gën, che l fossa restà iló, ma ël nen ie nia stat bon de sen jì da si Gherdëina[9].

La scultura Lën dla vita, dal 1978 tla stazion metro Lionel Groulx de Montreal, ie n lëur fat per l pavillon dl ONU pra l Expo 1967 a Montreal y ie stat l lëur plu fotografà pra chëla mostra[10][11].

Mo al dì da ncuei vëniel stimà che truepes lëures te duta Europa, ratei antics, pudëss vester de Pepi Rifesser[12]

Opres mpurtantes

[mudé | muda l codesc]
  • L lën dla vita te la stazion metro Lionel Groulx de Montreal, opra fata per l Expo 1967 y a Montreal.
  • Madona cun Bambin y ua („Dorotheum-Madonna“) (1958).
  • Gran Cruzefis a Prinzersdorf (1968).
  • Via Crucis a St. Martinus, Lauterstein-Nenningen (1976–77).
  • I 12 Apostuli cun la Madona (Pasca de Mei), 1995.
  • San Cristoforo tla capela dl Hospiz Arlberg a St. Christoph am Arlberg (1961).
  • Gran autere dla dlieja Rosenkranzkönigin a Überlingen am Bodensee (1994–95)[13].
  • Gran autere, doi auteresc dales pertes y Via Crucis tla dlieja de pluania Marktgraitz (1998–2002).
  • Statues de Crist, Madona, Via Crucis y autra figures tla dlieja dl Spirit Sant a Luxemburg-Cents.
Pepi Rifesser rejona ala festa di 90 ani de si pere bera Sepl

Bibliografia

[mudé | muda l codesc]
  • Scena de Pasca de Mei de Josef Rifesser. Luxemburger Wort 1995.
  • Joseph Rifesser: Sculture (catalog dla mostra). Milano: Amilcare Pizzi, 1963.
  • „Gebete und geistliche Lieder“ (liber) Josef Zwick, Soroksár Budapest, 1996 – plates 25 y 26. „Cheder de autere dla Madona y lëtra de rengraziamënt dl 26. Juni 1906 dl pluan Árpád Schlager ala berstot tiroleja.
  • Gabriele von Trauchburg, Lauterstein – Liber dla dlieja, Lauterstein 2015.
  • Peter Kostner: Peppi Rifesser da Stufan. Calënder de Gherdëina 2022, pl. 235-239.
[mudé | muda l codesc]

Notes

[mudé | muda l codesc]
  1. ↑ Nunzia de mort te Trauerhilfe.it
  2. ↑ Cunliamënt
  3. ↑ "Liber de dlieja". Archivià da l uriginel ai 2022-01-25. Trat ite ai 2022-01-25.
  4. ↑ Kath. Kirchenverwaltung Vršac: 150 Jahre St. Gerhard Vršac Stadtpfarramt Vršac 2013.
  5. ↑ Metro de Montreal
  6. ↑ Metro de Montreal
  7. ↑ Der Spiegel
  8. ↑ Hamburger Abendblatt: Madonna - echt gotisch
  9. ↑ Mostra a New York
  10. ↑ Na scultura straurdinaria de Pepi da Stufan. Nëus Ladins, 15 de merz 1967, pl. 3.
  11. ↑ Lën dla vita Expo 1967 Montreal
  12. ↑ Storia de na madona antica.
  13. ↑ "Überlingen Kirche Rosenkranzkönigin". Archivià da l uriginel ai 2022-01-25. Trat ite ai 2022-01-25.
Tëut da "https://lld.wikipedia.org/w/index.php?title=Josef_Rifesser&oldid=240405"