Vai al contenuto

Luis Trenker

Da Wikipedia
Articul per Ladin Gherdëina
Luis Trenker - 1982
Interview de Bruno Moroder dl Radio Ladin cun Luis Trenker sun Secëda

Luis Trenker (* 4 de utober 1892 a Urtijëi; †12 de auril 1990 a Bulsan) ie stat n regissëur y atëur de films da mont, y nce n scritëur, architet y mëinacrëp de Gherdëina[1].

Vita[mudé | muda l codesc]

Nasciù da Carlina Demetz, muta de Ferdinand Demetz, y Jakob Trenker tla cësa dl Fill che fova danter l hotel Mondschein y Gran Cësa a Urtijëi[2], Trenker ova studià architetura a Viena y finà i studies a Graz do la prima gran viera. L fova nce mëinacrëp y alpinist[3].

Retlam di architec Holzmeister y Trenker dl studio de Bulsan tl liber dl telefon 1925.
Retlam di architec Holzmeister y Trenker dl studio de Bulsan tl liber dl telefon dl ann 1925.

Tla prima viera mundiela iel stat leutnant sul front dla Dolomites[4]

Riesc do la prima viera ie Luis Trenker stat per n an dirighënt dla mujiga de Urtijëi[5] Dal 1922 al 1924 al abù n studio de architet a Bulsan adum cun Clemens Holzmeister. Danter i lëures fac dad ëi ie nce na pert dl hotel Adler a Urtijëi tl 1925[6].


Si films ie caraterisei da n gran pathos y da n spirt de esaltazion eroica. Lecurdon "Berge in Flammen", "Der verlorene Sohn", "Condottieri" L ova nce abù relazions de lëur y de cunveniënza cun l regime nazionalsozialist y fascist.

Pultret de Luis Trenker de Assen Peikov

Do la Segonda gran viera se dedicheiel plutosc a scrì libri de lecorc y da mont. Scialdi cunesciù iel ti paejes tudësc per si trasmiscions tla televijion, ulache l conta de si esperiënzes de vita.

L fova promotëur cun Leo Demetz y Franz Prugger y fova leprò pra la prima reunion per mëter su la Union di Ladins de Gherdëina ai 19 de lugio 1945[7].

L prim lift dai stuei de Resciesa ie stat fat su da Luis Trenker cun si cunià Leo Demetz dl Cademia[8]

La Lia di Ciambonfs à metù a jì suenz na marcia da ji a pé te Gherdëina drët populera tlameda Marcia de Luis Trenker.[9] Luis Trenker ie zitadin de unëur de Urtijëi. La Cësa de Cultura de Urtijëi ie stata numineda "Luis Trenker"[10]. Nce la promenade che va da dlija de San Durich ala cësa Betania ie stata numineda "Luis Trenker".[11]

Tl 1983 à Luis Trenker dunà l valon nuef vërt ala dlieja de San Durich a Urtijëi[12].

Valon vërt dunà da Luis Trenker.

Ai 4 d’utober 1992 ie unì metù sù sula promenade Luis Trenker a Urtijëi, n pue plu init (dl vieres de urient) dla villa Columbia sul Col da Brida, n monumënt de bront fat dal scultëur Hermann Josef Runggaldier[13]. Daujin ala ustaria Tirler sun Mont de Sëuc ie tl 1996 unida metuda su na statua de Luis Trenker de bront fata dal scultëur Ulrich Perathoner de Caio[14].

Sala Luis Trenker[mudé | muda l codesc]

Tl 2004 à Ferdinand y Josef Trenker, mutons de Luis Trenker seurandat ufiziaImenter al Museum Gherdëina 220 esponac, pec de Luis Trenker, y la mascra d'or dl film dl 1936 „Der Verlorene Sohn", che ie metui ora te na sala dedicheda ala culezion Luis Trenker[15].

Scric de Luis Trenker tl Calënder de Gherdëina[mudé | muda l codesc]

  • Mi bon cumpatrioc. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 3.
  • Mi pitl medel. Calënder de Gherdëina 1952, pl. 36.
  • Nadel: S. Niculau, l malan y l "Christkindl" Calënder de Gherdëina 1953, pl. 76.
  • L luech de Surval. Calënder de Gherdëina 1954, pl. 102.
  • L "Postmeister" (postin). Calënder de Gherdëina 1960, pl. 68.
  • La puera muta dl Cadore. Calënder de Gherdëina 1970, pl. 31.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Nosta jent, Persones y personalités dla Ladinia, UGLD
  2. Norbert Mussner: Luis Trenker cumplësc 90 ani. Calënder de Gherdëina 1982, pl.61.
  3. (Franz) Runggaldier: N lecort a bera Batista Vinatzer de Val. Calënder de Gherdëina, Urtijëi 1995, pl. 108-116.
  4. La puera muta dl Cadore. Calënder de Gherdëina 1970, pl. 31.
  5. Johann Moroder: La Mujiga d'Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1955, pl. 65.
  6. Ustaria da Mauriz - Hotel Adler UrtijëiCalënder de Gherdëina 2002, pl. 33.
  7. Vinzenz Peristi: Setant’ani Union di Ladins de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 42.
  8. Egon Vinatzer: Ultima raida per 1 lift dai stuei de Resciesa. Calënder de Gherdëina 2010, pl. 64.
  9. 25 ani Lia di Ciambonfs. Calënder de Gherdëina 1998, pl. 111.
  10. Ulrike Kostner: Cësa de cultura "Luis Trenker". Calënder de Gherdëina pl. 159-161
  11. Calënder de Gherdëina 2009, pl. 33.
  12. Edgar Moroder: Luis Trenker (1892 - 1990). Calënder de Gherdëina 1991, pl. 133.
  13. cm (Cristian Moroder): Munumënt a Luis Trenker, Urtijëi. Calënder de Gherdëina pl. 99.
  14. Alexia Grossi: Cronica 1996. Calënder de Gherdëina 1997 pl. 211.
  15. Ferdinand Trenker: L “Archiv zentrel Luis Trenker à giapà si sënta tl Museum de Gherdeina. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 161-163.

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

  • Vinzenz Peristi: Luis Trenker à cumpli i 80 anii. Calënder de Gherdëina 1973, pl. 75-78.
  • Edgar Moroder: Luis Trenker (1892 - 1990). Calënder de Gherdëina 1991, pl. 129-135.
  • Memoria Luis Trenker. Calënder de Gherdëina 1992, pl. 101.

Wikidata[mudé | muda l codesc]

d:Q560129