Secëda

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG
L crëp de Secëda udu dal ciampanil de Cuecenes.

La Secëda ie n crëp y na mont auta 2.519 m te Gherdëina.

Posizion[mudé | muda l codesc]

Dl vieres de nord cunfina la Secëda cun la mont de Bredles tl chemun de Funes, tosc sota la piza che ie mo tl chemun de Urtijëi. De vieres de urient y sud ie la Mont de Mastlé tl chemun de Santa Cristina. Sota al crëp a nord y uzidënt ie i ëures de Bredles, Cuecenes y l bosch de Resciesa y a sud ons l jëuf de Cuca y l crëp de Pic. Sota la piza de Secëda al autëza de 2453 m. ie la stazion dla furnadoia de Secëda che muef da Furnes. Sula piza de Secëda plu a urient ruva n lift da stuei che muef da sota la utia Fermeda o Stufan coche n dijova plu da giut. L inuem dl crëp vën dal latin siccus che uel di sut, sëch[1].

Toponomastica[mudé | muda l codesc]

Cherta per i inuems ladins ntëurvia[2].

Furnadoia[mudé | muda l codesc]

La furnadoia y la mont de Resciesa dovia.

Sun Secëda ruvun da Urtijëi cun na furnadoia da cabines fin sun Furnes y da iló cun na furnadoia sota la piza de Secëda[3]. Da Santa Cristina cun na furnadoia da cabines sun Col Raisa y da iló, do n toch da ji a pé, pon to l lift dai stuei che ruva sun piza de Secëda.

Sport[mudé | muda l codesc]

La Sëceda y la mont de Mastlé ie d'inviërn scialdi nuzei per ji cui schi. Dala piza ie na pista dai schi che porta a Urtijëi de 8 Km. tlameda La Longia. Un n iëde al an vëniel fat na gara de schi dala Secëda nfin te Santa Cristina tlameda Gardenissima che ie cunscidreda una dla gares plu longes che l dà. D'instá vëniel scialdi jit a pé sun Secëda. Da Bredles ruvun sun Secëda a pé tres la furcela de Pana. Da Urtijëi ruvun sun Secëda tres la furcela de Cuca. Da Santa Cristina tres la mont de Mastlé.

Ichthyosaur[mudé | muda l codesc]

I pec de ichthyosaur metui ora tl museum.

Johann Comploj cun Meinhard Strobl à abinà ai 25 de lugio dl 1968 tla rotes de Secëda, tla vëtes de Fedom na lingia de osc fossilisei, che fova cater toc dl fil dl spinel y plu toc de rëpes, ora de chël ënghe n toch dl uf y de na giama dovia de n pësc-saurier, che messova vester de n 5 metri lonch y n po calculé na età de passa 225 milions de ani. Chisc fossii ie sën da udëi, do che i ie stac jut studiëi tla universiteies de Dispruch y Zürich, tl Museum Gherdëina a Urtijëi[4].

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Egon Kühebacher: Die Ortsnamen Südtirols und ihre Geschichte. Die Namen der Gebirgszüge, Gipfelgruppen und Einzelgipfel Südtirols. Band 3 Athesia Bulsan 2000. ISBN88-8266-018-4. pl. 279.
  2. Josef Kostner, Gilo Prugger: Planta danter i ruves de Cuecenes y Ncisles. Calënder de Gherdëina 1967, Union di Ladins, Urtijëi 1966, pl. 93.
  3. Egon Vinatzer: La “Mont de Sëuc” y la ” Secëda” renuvedes defin. Calënder de Gherdëina 2001 pl. 104-109.
  4. Johann Comploj: Osc de sas tla rotes de Secëda</nowiki>. Calënder de Gherdëina 1987, pl. 40