Vai al contenuto

Secëda

Da Wikipedia
Articul per Ladin Gherdëina
Secëda
Secëda
Secëda
Piza
Autëza 2 519 m
Prominënza 72 m
Isolazion topografica 1 km
Geografia
Stat Talia
Grupa de crëps Grupa de la Odles
Coordinedes 46°36'2.1200"N, 11°43'32.8600"E
Cherta de localisazion: Südtirol
Secëda
Secëda


La Secëda ie n crëp y na mont auta 2.519 m te Gherdëina.

Posizion[mudé | muda l codesc]

L crëp de Secëda udù dal ciampanil de Cuecenes.

De vieres de nord cunfina la Secëda cun la mont de Bredles tl chemun de Funes, tosc sota la piza che ie mo tl chemun de Urtijëi‎. De vieres de urient y sud ie la Mont de Mastlé tl chemun de Santa Cristina. Sota al crëp a nord y uzidënt ie i ëures de Bredles, Cuecenes y l bosch de Resciesa y a sud ons l jëuf de Cuca y l crëp de Pic. Sota la piza de Secëda al autëza de 2453 m. ie la stazion dla furnadoia de Secëda che muef da Furnes. Sula piza de Secëda plu a urient ruva n lift da stuei che muef da sota la utia Fermeda o Stufan coche n dijova plu da giut. L inuem dl crëp vën dal latin siccus che uel di sut, sëch[1].

Toponomastica[mudé | muda l codesc]

Cherta per i inuems ladins ntëurvia[2].

Furnadoia[mudé | muda l codesc]

La furnadoia y la mont de Resciesa dovia.

Sun Secëda ruvun da Urtijëi cun na furnadoia da cabines fin sun Furnes y da iló cun na furnadoia sota la piza de Secëda[3]. Da Santa Cristina cun na furnadoia da cabines sun Col Raisa y da iló, do n toch da ji a pé, pon to l lift dai stuei che ruva sun piza de Secëda.

Sport[mudé | muda l codesc]

La Sëceda y la mont de Mastlé ie d'inviërn scialdi nuzei per jì cui schi. Dala piza ie na pista dai schi che porta a Urtijëi de 8 km, tlameda La Longia. Un n iëde a l'ann vëniel fata na garejeda de schi dala Secëda nfin a Santa Cristina tlameda Gardenissima che ie cunscidreda una dla garejedes plu longes che l dà. D'instà vëniel scialdi jit a pé sun Secëda. Da Bredles ruvun sun Secëda a pé tres la furcela de Pana. Da Urtijëi ruvun sun Secëda tres la furcela de Cuca. Da Santa Cristina tres la mont de Mastlé.

Ichthyosaur[mudé | muda l codesc]

I pec de ichthyosaur metui ora tl museum.

Johann Comploj cun Meinhard Strobl à abinà ai 25 de lugio dl 1968 tla rotes de Secëda, tla vëtes de Fedom na lingia de osc fossilisei, che fova cater toc dl fil dl spinel y plu toc de rëpes, ora de chël ënghe n toch dl uf y de na giama dovia de n pësc-saurier, che messova vester de n 5 metri lonch y n po calculé na età de passa 225 milions de ani. Chisc fossii ie sën da udëi, do che i ie stac jut studiëi tla universiteies de Dispruch y Zürich, tl Museum Gherdëina a Urtijëi[4].

Plates cunliedes[mudé | muda l codesc]


Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Egon Kühebacher: Die Ortsnamen Südtirols und ihre Geschichte. Die Namen der Gebirgszüge, Gipfelgruppen und Einzelgipfel Südtirols. Band 3 Athesia Bulsan 2000. ISBN88-8266-018-4. pl. 279.
  2. Josef Kostner, Gilo Prugger: Planta danter i ruves de Cuecenes y Ncisles. Calënder de Gherdëina 1967, Union di Ladins, Urtijëi 1966, pl. 93.
  3. Egon Vinatzer: La “Mont de Sëuc” y la ” Secëda” renuvedes defin. Calënder de Gherdëina 2001 pl. 104-109.
  4. Johann Comploj: Osc de sas tla rotes de Secëda</nowiki>. Calënder de Gherdëina 1987, pl. 40

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

  • F.P.: L paravis de Seceda y si miracul. Nëus Ladins, 15 d'auril 1962, pl. 2.
  • r: La nueva pon de Secèda. Nëus Ladins, 15 d'auril 1962, pl. 2-3.
  • Benediscion dla nueva pon de Seceda. Nëus Ladins, 1. de fauré 1963, pl. 1-2.


 
Montes de Gherdëina

Bredles • Bulacia • Chemun • Ciampinëi • Ciaulonch • Col Raiser • Cunfin • Ciandevaves • Dantercëpies • Juac • Hartl • Mastlé • Pana • Mont de Sëura • Mont Sëuc • Ncisles • Plan dai Ciavei • Frea • Resciesa • Sëurasas • Secëda • Stevia • Tramans