Resciesa

Da Wikipedia
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG
L bosch y la mont de Resciesa udui dal Bulacia
13a stazion dla Via Crucis.
L vedl lift dai sesli.
La furnadoia sul gran puent.

Resciesa ie na mont te la Dolomites tl chemun de Urtijëi danter la valedes de Gherdëina y de Funes.

Inuem[mudé | muda l codesc]

L da plu teories sun l'origina de l'inuem de Resciesa. Nchin a l'ann 1416 fova Resciesa tla mans di vësculi de Freising per unì pona cumpreda ju dai grofes de Wolkenstein. Perchël mienun che Resciesa vën da res ecclesiae che ie latin per cossa dla dlieja. Te vedli documënc iel da giaté l'inuem Rasetz o Roß-Etz che ie tudësch per pastura di ciavei. Autra spiegazions ie che l'inuem vën da Raseni = i Rec, che abitova tlo o da recessus = che per latin uel dì n post desman, de zes.

Posizion[mudé | muda l codesc]

La mont, che à na spersa de ca. 970 hectar, y na gran pert dl bosch de Resciesa fej pert dl Parc Naturel Puez-Odles, che cun l bosch fej duta pert dl chemun de Urtijëi. La pertes ërtes cun crëp de porfir dl vieres de nord ie dl chemun de Funes y la pert ërta a uzidënt ie dl chemun de Laion. Geologicamenter pon di che duta Resciesa ie fata de crëp vulcanich porfir [1].

La mont de Resciesa ie spartida te trei pertes, che ie la Mont Dedora cun la crëusc, autëza 2282 metri, Danter la Montes y la Mont Dedite cun autëza 2303 metri. A urient cunfina la mont cun la Mont de Bredles che ie tl chemun de Funes.

Tres la mont va n valgun troies y duta la mont ie na pastura cun puec fabricac. Sun Resciesa á cin chemuns l dërt de pastura.

Tres l bosch de Resciesa ruven a pé da Urtijëi sula Mont Dedora sun la vedla streda de Resciesa, ulache tl 1921 ie unides metudes su 14 stazions dla Via Crucis zipledes da Vinzenz Moroder y renuvedes cun copies. Sula Mont Dedite ruvun da Sun chel Piz y Marëufer su tres n troi do l ruf de Grialëces che porta sun Schienboden y sui Ëures de Bredles.

Bosch de Resciesa[mudé | muda l codesc]

Sota la pastura ie l bosch cun na spersa de ca 894 ha. La masra pert dl bosch al auta ie de lëns de zirm y plu ala basa pëces, leresc i pincs. Japè dl bosch ie i mejes Resciesa, Cudan, Juaut, Dumat, Nevel und La Pates y plu a est Tl ridl Sun tl Piz i mejes Bataian, Coi, Luca, la Mauta, Rainelles, Runcata, Kuenz, Carai, Puntëdla y Nudrëi.

Ruves y fussiei[mudé | muda l codesc]

I ruves che vën ju da Resciesa va duc dl vieres dl ruf de Gherdëina l Derjon. Da urient a uzidënt iesi: l ruf de Cuecenes y l fussel de Grialëces ju di Ëures de Bredles y de Scienboden. I fussiei Ciajarins y Fradoies che va tl ruf dla Puiates y tl ruf de Cuecenes. L ruf de Costa che va tl ruf de Sant'Ana. I fussiei de Palua y l fussel de Plan che va tl ruf da Cudan che va tl Derjon. I fussiei de Plan Pinoi y da Juaut che adum vai tl Derjon. L fussel da Dumat y l fussel de Nevel che va ënghe tl Derjon[2].

Archeologia[mudé | muda l codesc]

Bele dan milesc de ani fova jënt sun Resciesa. Ai 20 de setëmber dl 1977 à Janmatie Moroder, al’autëza de 2120 m. a sud-vest dla Locia da Fliz, fat na scuviërta de na produzion de massaries de sas y de cristal de ca. 6000-7000 ani dan Gejù Crist. [3].

Fabrighes[mudé | muda l codesc]

La fabrighes ie dutes sula Mont Dedora. La capela dla Crëusc fata su tl 1752 y a 2199 m sul mer[4] [5]. Trëi uties cun ustaries che ie la ciajea Cason, la plu vedla cësa sula mont, la ustaria dla stazion dla furnadoia y la utia da mont Resciesa che ie unida fata su da nuef tl an 2010 dal Chemun de Urtijëi. Sun plan de Corda dal na costruzion de sas sciche n nuraghe fata su nteur i ani 1975 dal artist Livio Comploi de Urtijëi, n mut dl vedl ost dla utia de Resciesa. L ti vën dit nce "Ciampanil de Livio".

L vedl crist de Resciesa, bel ilò da truepes cënc de ani, ie stat fat da nuef cun n Crist ziplà tl 2001 da Josef Bernardi [6].

Furnadoia sun scines[mudé | muda l codesc]

Per furné sun Resciesa iel sta fat ti ani 1951–1952 da Luis Trenker y l Ing. Leo Demetz la prima furnadoia cun sesli [7]. Ti an 2009 - 2010 ie pona chësta stata mudeda cun na furnadoia sun scines, una dla plu longes d'Europa.

Galaria dala fotografies[mudé | muda l codesc]

Panorama da Zeitschrift des Deutschen und Oesterreichischen Alpenvereins 1887 Band 18.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Gianluca Cotza: Geologische und geotechnische Verhältnisse der Massenbewegungen bei Pontives (Grödnertal, Südtirol). Diplomarbeit Universität Wien, 2009. (PDF; 11 MB)
  2. Josef Kostner: Planta de Resciesa. Calënder de Gherdëina 1960, pl. 111.
  3. Alberto Broglio: Lista de vijites scientifighes fates ai autri nuef postc de scuviërtes te Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 113.
  4. Toni Sotriffer: L Crist y la Capela de Resciesa. La Usc di Ladins , 35, 2012, pl. 16
  5. Ulrike Mayerhofer: Festa de benediscion dla capela de Resciesa. Calënder de Gherdëina 2013. pl. 174.
  6. Egon Vinatzer: Resciesa à inò si crist. Calënder de Gherdëina 2002. Urtijëi 2001. pl. 194–195.
  7. Karl Mahlknecht, Margareth Runggaldier Mahlknecht: 1885–1985 Der Fremdenverkehr in St. Ulrich in Gröden, seine wechselvolle Geschichte in einem ereignisreichen Jahrhundert. Eine Ortschronik zum hundertjährigen Bestehen des Fremdenverkehrsvereins. Athesia, Bulsan 1985, pl. 148.

Leteratura[mudé | muda l codesc]

Cunliamënc[mudé | muda l codesc]


 
Montes de Gherdëina

Bredles • Bulacia • Ciampinëi • Cunfin • Ciandevaves • Dantercëpies • Juac • Mastlé • Pana • Mont de Sëura • Mont Sëuc • Ncisles • Plan dai Ciavei • Frea • Resciesa • Sëurasas • Secëda • Stevia • Tramans