Resciesa

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG


L bosch y la mont de Resciesa udui dal Bulacia
13a stazion dla Via Crucis.
L vedl lift dai sesli.
La furnadoia sul gran puent.

Resciesa ie na mont tl chemun de Urtijëi danter la valedes de Gherdëina y de Funes.

Inuem de Resciesa[mudé | muda l codesc]

Nchin al an 1416 fova Resciesa tla mans di vësculi de Freising per unì pona cumpreda ju dai grofes Wolkenstein. Perchël mienun che Resciesa vën da res ecclesiae = cossa dla dlieja. Te vedli documënc iel da giaté l'inuem Rasetz o Roß-Etz, pastura di ciavei. Autra spiegazions ie che l'inuem vën da Raseni = i Rec, che abitova tlo o da recessus = che per latin uel dì n post desman, de zes.

Posizion[mudé | muda l codesc]

La mont, che à na spersa de ca. 970 hectar, y na gran pert dl bosch de Resciesa fesc pert dl Parc Naturel Puez-Odles, che cun l bosch fesc duta pert dl Chemun de Urtijëi. La pertes ërtes cun crëp de porfir dl vieres de nord ie dl chemun de Funes y la pert ërta a uzidënt ie dl chemun de Laion. Geologicamenter pon di che dut Resciesa ie fata de crëp vulcanich porfir [1].

La Mont de Resciesa ie spartida te trei pertes, che ie la Mont Dedora cun la crëusc, autëza 2282 metri, Danter la Montes y la Mont Dedite cun autëza 2303 metri. A urient cunfina la mont cun la Mont de Bredles che ie tl chemun de Funes.

Tres la mont va n valgun troies y duta la mont ie na pastura cun puec fabricac. Sun Resciesa á cin chemuns l dërt de pastura.

Tres l bosch de Resciesa ruven a pé da Urtijëi sula Mont Dedora sun la vedla streda de Resciesa, ulache tl 1921 ie unides metudes su 14 stazions dla Via Crucis zipledes da Vinzenz Moroder y renuvedes cun copies. Sula Mont Dedite ruvun da Sun chel Piz y Marëufer su tres n troi do l ruf de Grialëces che porta sun Schienboden y sui Ëures de Bredles.

Bosch de Resciesa[mudé | muda l codesc]

Sota la pastura ie l bosch cun na spersa de ca 894 ha. La masra pert dl bosch al auta ie de lëns de zirm y plu ala basa pëces, leresc i pincs. Japè dl bosch ie i mejes Resciesa, Cudan, Juaut, Dumat, Nevel und La Pates y plu a est Tl ridl Sun tl Piz i mejes Bataian, Coi, Luca, la Mauta, Rainelles, Runcata, Kuenz, Carai, Puntëdla y Nudrëi.

Ruves y fussiei[mudé | muda l codesc]

I ruves che vën ju da Resciesa va duc dl vieres dl ruf de Gherdëina l Derjon. Da urient a uzidënt iesi: l ruf de Cuecenes y l fussel de Grialëces ju di Ëures de Bredles y de Scienboden. I fussiei Ciajarins y Fradoies che va tl ruf dla Puiates y tl ruf de Cuecenes. L ruf de Costa che va tl ruf de Sant'Ana. I fussiei de Palua y l fussel de Plan che va tl ruf da Cudan che va tl Derjon. I fussiei de Plan Pinoi y da Juaut che adum vai tl Derjon. L fussel da Dumat y l fussel de Nevel che va ënghe tl Derjon[2].

Archeologia[mudé | muda l codesc]

Bele dan milesc de ani fova jënt sun Resciesa. Ai 20 de setëmber dl 1977 à Janmatie Moroder, al’autëza de 2120 m. a sud-vest dla Locia da Fliz, fat na scuviërta de na produzion de massaries de sas y de cristal de ca. 6000-7000 ani dan Gejù Crist. [3].

Fabrighes[mudé | muda l codesc]

La fabrighes ie dutes sula Mont Dedora. La capela dla Crëusc fata su tl 1752 y a 2199 m sul mer[4] [5]. Trëi uties cun ustaries che ie la ciajea Cason, la plu vedla cësa sula mont, la ustaria dla stazion dla furnadoia y la utia da mont Resciesa che ie unida fata su da nuef tl an 2010 dal Chemun de Urtijëi. Sun plan de Corda dal na costruzion de sas sciche n nuraghe fata su nteur i ani 1975 dal artist Livio Comploi de Urtijëi, n mut dl vedl ost dla utia de Resciesa.

L vedl crist de Resciesa, bel ilò da truepes cënc de ani, ie stat fat da nuef cun n Crist ziplà tl 2001 da Josef Bernardi [6].

Furnadoia sun scines[mudé | muda l codesc]

Per furné sun Resciesa iel sta fat ti ani 1951–1952 da Luis Trenker y l Ing. Leo Demetz la prima furnadoia cun sesli [7]. Ti an 2009 - 2010 ie pona chësta stata mudeda cun na furnadoia sun scines, una dla plu longes d'Europa.

Panorama da Zeitschrift des Deutschen und Oesterreichischen Alpenvereins 1887 Band 18.

Leteratura[mudé | muda l codesc]

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Gianluca Cotza: Geologische und geotechnische Verhältnisse der Massenbewegungen bei Pontives (Grödnertal, Südtirol). Diplomarbeit Universität Wien, 2009. (PDF; 11 MB)
  2. Josef Kostner: Planta de Resciesa. Calënder de Gherdëina 1960, pl. 111.
  3. Alberto Broglio: Lista de vijites scientifighes fates ai autri nuef postc de scuviërtes te Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 113.
  4. Toni Sotriffer: L Crist y la Capela de Resciesa. La Usc di Ladins , 35, 2012, pl. 16
  5. Ulrike Mayerhofer: Festa de benediscion dla capela de Resciesa. Calënder de Gherdëina 2013. pl. 174.
  6. Egon Vinatzer: Resciesa à inò si crist. Calënder de Gherdëina 2002. Urtijëi 2001. pl. 194–195.
  7. Karl Mahlknecht, Margareth Runggaldier Mahlknecht: 1885–1985 Der Fremdenverkehr in St. Ulrich in Gröden, seine wechselvolle Geschichte in einem ereignisreichen Jahrhundert. Eine Ortschronik zum hundertjährigen Bestehen des Fremdenverkehrsvereins. Athesia, Bulsan 1985, pl. 148.