Cason de Resciesa
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
L Cason de Resciesa ie la ciajea dl paster dla mont de Resciesa y che ie nce na ustaria a 2.114 m. sul mer.
Storia
[mudé | muda l codesc]L Cason ie la plu vedla fabriga dla mont de Resciesa. L ie stat fat su ntëur i ani 1870[1].
Bele dan la cosra Maria Theresia, da l'ann 1416 incà, fova l bosch y la mont de Resciesa de 5 chemuns ju nchin pra i luesc da paur de Urtijëi[2]. Chisc 5 chemuns ie: Urtijëi, S. Cristina, Laion, Gudon, sota l chemun de Tluses, y Funes cun Tais. Ntëur l 1765 ié l bosch de Resciesa unì destacà dala 5 cumunes y ié unì dat ala cumune de Urtijëi. Ala 5 cumunes ié resteda duta la mont de Resciesa y leprò la rejon de pastura te dut l bosch ju nchin pra i luesc; ora de chël ova la 5 cumunes tl bosch de Resciesa mo la rejon de leniam sciche stanges da sivé, vel lëns da fé droc, lënia da brujé y l Cason, che ié proprietà de duta la partides.
Presidënt dl cunsorz di chemuns, che à dërt de pastura dla mont de Resciesa, cun 270 pec de bestiam, ie sën Rafael Moroder dl luech de Resciesa a Urtijëi.
Fin dan puec ani ova l cason degun tublà, Resciesa ie na pastura, y la stala fova te cësa bas ite.
Notes
[mudé | muda l codesc]- ↑ Documënc dl Chemun de Urtijëi, Position 118: Bauplan zur Erbauung einer Saltner-Hütte auf Raschötz.
- ↑ Storia dla Cumune de Urtijëihttps://lld.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:Defekte_Weblinks&dwl={{{url}}} Seite nicht mehr abrufbar], Suche in Webarchiven: Template:Toter Link/Core[http://timetravel.mementoweb.org/list/2010/Kategorie:Wikipedia:Vorlagenfehler/Vorlage:Toter Link/URL_fehlt
Pastri
[mudé | muda l codesc]I pastri de Resciesa dal 1878 al 1960 documentei. L’ultimo paster de lecord d’Urtijëi iè stat Andrea Moroder de Costa che à vardà 39 ani dal 1878 al 1917. Po à vardà 2 ani Sepl Frener da Bataian. Do chësc iè stat Sepl Piazza da Cudan che à vardà 5 ani, y dal’an 1924 al 1941 iè stat paster Vigìl Piazza da Cudan. Dal 1941 al 1960 fova paster Bleje Perathoner dala Mauta[1].
Tl 2020 ie la ciajea unida slargeda, l paster ie Karl Vikoler, che cun la cajarina si fëna y cater mutons tën nce la ustaria. [2][3]
Bibliografia
[mudé | muda l codesc]- cm (Cristl Moroder)Resciesa. Calënder de Gherdëina 1960 pl. 51-52.
- Vinzenz Moroder-Resciesa: Storia y regules dl bosch de Resciesa y ujinanza. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 95
- Malia da Cudan (Amalia Obletter): Desmunté da Resciesa ju. Calënder de Gherdëina 2008, pl. 38
Notes
[mudé | muda l codesc]- ↑ cm (Cristl Moroder)Resciesa. Calënder de Gherdëina 1960 pl. 51-52.
- ↑ Ntervista de Armin Moroder cun l paster de Resciesa Karl Vikoler de Albions.
- ↑ Inaugurazion dl Cason slargià.