Amalia Anderlan Obletter
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Amalia Anderlan Obletter (* 19 de nuvëmber 1912 a Urtijëi, † 5 de auril 2007), tlameda Malia da Cudan, fova na scritëura ladina. Do Malia ie tlameda la bibliotech dla Union di Ladins de Gherdëina tla Cësa di Ladins a Urtijëi.
Vita[mudé | muda l codesc]
Malia ie nasciuda da Filomena Pitscheider de Menza (la sor di scultëures Albino y Anton Pitscheider y Josef Anton Anderlan da Cudan. Anda Malia stajova sa Cudan a Urtijëi, cësa che la ova arpà do che si frà Tone Anderlan fova tumà tla viëra tl 1945. La ova mparà a ziplé da si pere ma la ova nce fat la scola d'ert. La ova maridà Franz Obletter da Juaut y ova parturì 4 fions:Valeria, Tone, Oskar y Martin, ma la fova resteda vëidua cun 39 ani. Per l Calënder de Gherdëina ala scrit truep scumencian cun n articul sula troht[1] Dal 1972 al 1983 ala nsenià ladin tla scola mesana de Urtijëi. Davia che l ne dajova praticamënter degun libri per nsenië, ala metù adum n liber de scola de passa 300 plates, scrijan y tulan scric de truepes autores.
Anda Malia à tenì truepes cursc de ladin nce per fulestieresc y à ncé metù adum na gramatica publicheda tl 1991.
Malia à publicà doi dizioneres spezialisei sula massaria da lauré alalergia, te tublà y te cësa y sul bosch y l leniam. Per chësc lëur iela jita dlonch ora per Gherdëina per nriescer duc i inuemes.
Per truepes ani ie Malia stata tl cunsëi dla Union di Ladins de Gherdëina.
La Bibliotech ladina[mudé | muda l codesc]
La bibliotech ladina tla Cësa di ie stata numineda do Malia da Cudan, do che ëila se à cruzià dla bibliotech per 21 ani dal 1972 y doche la ova messù lascé per gauja dla stleta vista[2].
Libri[mudé | muda l codesc]
- Gherdëina zacan y ncuei. Liber per la scoles mesanes de Gherdëina. Typak Urtijëi 1977.
- Rujnon Ladin = Parliamo il ladino = So sag ich’s aufLadinisch. Aziendes turistiches de Gherdëina. 50 de pitli dialoghes + cassëta 1985.
- Dodesc frédesc che sauta a se pië. Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ 1986.
- La rujeneda dla oma: gramatica dl ladin de Gherdëina. Istitut Pedagogich Ladin 1991.
- La vedla massaria da lauré alalergia, te tublà y te cësa. Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ 1997. ISBN 88 8171 004 8.
- L bosch y l lëur cun l leniam. Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ 2006. 88-8171-069-2.
Scric[mudé | muda l codesc]
- Na uneranza al ëiles y si lëur, paroles danora te: Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina, 2001, pl.
Calënder de Gherdëina[mudé | muda l codesc]
- L guant dala gherdëina . 1969, pl. 53
- La cësadafuech da zacan. 1973, pl. 30
- La frabighes de Gherdëina. 1974, pl. 35
- La stua de Gherdëina. 1975, pl. 30
- La puiata. 1976, pl. 28
- Josef Kostner, Malia da Cudan, Iosl d’Alësc: Bera Vigil Pescosta. pl. 44
- Guant fej jënt. 1977, pl. 40
- 100 ani Studafuech de Urtijëi. 1977 pl. 105
- L uele de barantl. 1978, pl. 43
- Prof. Josef Gangale † de mei 1978 . 1979, pl. 43
- Tò cënder a lavé guant, bën chël. 1979 pl. 86
- Dones ncuei l pan da uni di. 1980, pl. 60
- Parentela ”Anderlan”. 1980, pl. 144
- Śepl Mussner, Vinzenz Mussner, Malia da Cudan: La Dlieja da Sacun . 1981, pl. 46
- I calons dal’ega . 1982, pl. 33
- N calënder à 400 ani. 1983, pl. 29
- N ert che ie jit perdù te Gherdëina . 1987, pl. 55
- Turné, n ert scialdi vedl. 1989 pl. 128
- La muntaniola dl Troier . 1993 pl. 57
- L mond se muda, y aslune mo. 1995, 123
- Usanzes y pruzescions . 1997, pl. 51
- Lia per Natura y Usanzes. 1997, pl.77
- L ie 100 ani ca che Gherdëina à y adrova la lectrisc. 2000, pl. 41
- L ert da gervadëur. 2002, pl. 90
- La scultëura de crisć, anda Maria Senoner Fili. 2002, pl. 127
- Desmunté da Resciesa ju. 2008, pl. 38
Uneranzes[mudé | muda l codesc]
Tl 1997 iela deventeda cumëmbra d’unëur dla Union di Ladins de Gherdëina. La à giatà la bedaia d’unëur dl Lont Tirol tl 1997 y tl 1999 la varëta d’unëur dl chemun d’Urtijëi.
Notes[mudé | muda l codesc]
- ↑ Malia Obletter da Cudan: L guant dala gherdëina Calënder de Gherdëina 1969, pl. 53-63.
- ↑ Laura Ciechi: Anda Malia da Cudan: 21 ani alalongia bibliotechera tla Cësa di Ladins. Calënder de Gherdëina 1994, pl. 84-85.
Bibliografia[mudé | muda l codesc]
- Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina, 2001, pl. 107.
- Rut Bernardi: Amalia Anderlan Obletter. La Union di Ladins de Gherdëina à n ucajion di cumplì di 60 ani dla Cësa di Ladins numinà la biblioteca spezialiseda dl ladin y retorumanc do anda Malia da Cudan. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 77
- Egon Vinatzer: Anda Malia na gran persona nce per la Union di Ladins. Calënder de Gherdëina 2008 pl. 36