Amalia Anderlan Obletter

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Malia da Cudan quarta da man ciancia pra la premiazion di cumëmbri dla Lia Guant dala gherdëina ai 15 de dezëmber 1979 a Urtijëi.
Malia da Cudan quarta da man ciancia cun Luis Senoner, si sor Cherubina, Martl Demetz, Alex Moroder y Josl Bernardi d'Alësc pra la premiazion di cumëmbri dla Lia Guant dala Gherdëina ai 15 de dezëmber 1979 a Urtijëi.
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG


Anda Malia rejona pra n cungres a Torino.
Malia conta na storia:L pitl bosch y l mulin da Iman.

Amalia Anderlan Obletter (* 19 de nuvëmber 1912 a Urtijëi, † 5 de auril 2007), tlameda Malia da Cudan, fova na scritëura ladina. Do Malia ie tlameda la bibliotech dla Union di Ladins de Gherdëina tla Cësa di Ladins a Urtijëi.

Vita[mudé | muda l codesc]

Malia ie nasciuda da Filomena Pitscheider de Menza (la sor di scultëures Albino y Anton Pitscheider y Josef Anton Anderlan da Cudan. Anda Malia stajova sa Cudan a Urtijëi, cësa che la ova arpà do che si frà Tone Anderlan fova tumà tla viëra tl 1945. La ova mparà a ziplé da si pere ma la ova nce fat la scola d'ert. La ova maridà Franz Obletter da Juaut y ova parturì 4 fions:Valeria, Tone, Oskar y Martin, ma la fova resteda vëidua cun 39 ani. Per l Calënder de Gherdëina ala scrit truep scumencian cun n articul sula troht[1] Dal 1972 al 1983 ala nsenià ladin tla scola mesana de Urtijëi. Davia che l ne dajova praticamënter degun libri per nsenië, ala metù adum n liber de scola de passa 300 plates, scrijan y tulan scric de truepes autores.

Anda Malia à tenì truepes cursc de ladin nce per fulestieresc y à ncé metù adum na gramatica publicheda tl 1991.

Malia à publicà doi dizioneres spezialisei sula massaria da lauré alalergia, te tublà y te cësa y sul bosch y l leniam. Per chësc lëur iela jita dlonch ora per Gherdëina per nriescer duc i inuemes.

Per truepes ani ie Malia stata tl cunsëi dla Union di Ladins de Gherdëina.

La Bibliotech ladina[mudé | muda l codesc]

La bibliotech ladina tla Cësa di ie stata numineda do Malia da Cudan, do che ëila se à cruzià dla bibliotech per 21 ani dal 1972 y doche la ova messù lascé per gauja dla stleta vista[2].


Libri[mudé | muda l codesc]

  • Gherdëina zacan y ncuei. Liber per la scoles mesanes de Gherdëina. Typak Urtijëi 1977.
  • Rujnon Ladin = Parliamo il ladino = So sag ich’s aufLadinisch. Aziendes turistiches de Gherdëina. 50 de pitli dialoghes + cassëta 1985.
  • Dodesc frédesc che sauta a se pië. Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ 1986.
  • La rujeneda dla oma: gramatica dl ladin de Gherdëina. Istitut Pedagogich Ladin 1991.
  • La vedla massaria da lauré alalergia, te tublà y te cësa. Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ 1997. ISBN 88 8171 004 8.
  • L bosch y l lëur cun l leniam. Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ 2006. 88-8171-069-2.

Scric[mudé | muda l codesc]

  • Na uneranza al ëiles y si lëur, paroles danora te: Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina, 2001, pl.

Calënder de Gherdëina[mudé | muda l codesc]

  • L guant dala gherdëina . 1969, pl. 53
  • La cësadafuech da zacan. 1973, pl. 30
  • La frabighes de Gherdëina. 1974, pl. 35
  • La stua de Gherdëina. 1975, pl. 30
  • La puiata. 1976, pl. 28
  • Josef Kostner, Malia da Cudan, Iosl d’Alësc: Bera Vigil Pescosta. pl. 44
  • Guant fej jënt. 1977, pl. 40
  • 100 ani Studafuech de Urtijëi. 1977 pl. 105
  • L uele de barantl. 1978, pl. 43
  • Prof. Josef Gangale † de mei 1978 . 1979, pl. 43
  • Tò cënder a lavé guant, bën chël. 1979 pl. 86
  • Dones ncuei l pan da uni di. 1980, pl. 60
  • Parentela ”Anderlan”. 1980, pl. 144
  • Śepl Mussner, Vinzenz Mussner, Malia da Cudan: La Dlieja da Sacun . 1981, pl. 46
  • I calons dal’ega . 1982, pl. 33
  • N calënder à 400 ani. 1983, pl. 29
  • N ert che ie jit perdù te Gherdëina . 1987, pl. 55
  • Turné, n ert scialdi vedl. 1989 pl. 128
  • La muntaniola dl Troier . 1993 pl. 57
  • L mond se muda, y aslune mo. 1995, 123
  • Usanzes y pruzescions . 1997, pl. 51
  • Lia per Natura y Usanzes. 1997, pl.77
  • L ie 100 ani ca che Gherdëina à y adrova la lectrisc. 2000, pl. 41
  • L ert da gervadëur. 2002, pl. 90
  • La scultëura de crisć, anda Maria Senoner Fili. 2002, pl. 127
  • Desmunté da Resciesa ju. 2008, pl. 38

Uneranzes[mudé | muda l codesc]

Tl 1997 iela deventeda cumëmbra d’unëur dla Union di Ladins de Gherdëina. La à giatà la bedaia d’unëur dl Lont Tirol tl 1997 y tl 1999 la varëta d’unëur dl chemun d’Urtijëi.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Malia Obletter da Cudan: L guant dala gherdëina Calënder de Gherdëina 1969, pl. 53-63.
  2. Laura Ciechi: Anda Malia da Cudan: 21 ani alalongia bibliotechera tla Cësa di Ladins. Calënder de Gherdëina 1994, pl. 84-85.

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

  • Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina, 2001, pl. 107.
  • Rut Bernardi: Amalia Anderlan Obletter. La Union di Ladins de Gherdëina à n ucajion di cumplì di 60 ani dla Cësa di Ladins numinà la biblioteca spezialiseda dl ladin y retorumanc do anda Malia da Cudan. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 77
  • Egon Vinatzer: Anda Malia na gran persona nce per la Union di Ladins. Calënder de Gherdëina 2008 pl. 36