Vai al contenuto

Amalia Anderlan Obletter

Da Wikipedia
Malia da Cudan quarta da man ciancia pra la premiazion di cumëmbri dla Lia Guant dala gherdëina ai 15 de dezëmber 1979 a Urtijëi.
Malia da Cudan quarta da man ciancia cun Luis Senoner, si sor Cherubina, Martl Demetz, Alex Moroder y Josl Bernardi d'Alësc pra la premiazion di cumëmbri dla Lia Guant dala Gherdëina ai 15 de dezëmber 1979 a Urtijëi.
Articul per Ladin Gherdëina
Anda Malia rejona pra n cungres a Torino.
Malia conta na storia:L pitl bosch y l mulin da Iman.

Amalia Anderlan Obletter (* 19 de nuvëmber 1912 a Urtijëi, † 5 de auril 2007), tlameda Malia da Cudan, fova na scritëura ladina. Do Malia ie tlameda la bibliotech dla Union di Ladins de Gherdëina tla Cësa di Ladins a Urtijëi.

Malia ie nasciuda da Filomena Pitscheider de Menza (la sor di scultëures Albino y Anton Pitscheider y Josef Anton Anderlan da Cudan. Anda Malia stajova sa Cudan a Urtijëi, cësa che la ova arpà do che si frà Tone Anderlan fova tumà tla viëra tl 1945. La ova mparà a ziplé da si pere ma la ova nce fat la scola d'ert. La ova maridà Franz Obletter da Juaut y ova parturì 4 fions:Valeria, Tone, Oskar y Martin, ma la fova resteda vëidua cun 39 ani. Per l Calënder de Gherdëina ala scrit truep scumencian cun n articul sula troht[1] Dal 1972 al 1983 ala nsenià ladin tla scola mesana de Urtijëi. Davia che l ne dajova praticamënter degun libri per nsenië, ala metù adum n liber de scola de passa 300 plates, scrijan y tulan scric de truepes autores.

Anda Malia à tenì truepes cursc de ladin nce per fulestieresc y à ncé metù adum na gramatica publicheda tl 1991.

Malia à publicà doi dizioneres spezialisei sula massaria da lauré alalergia, te tublà y te cësa y sul bosch y l leniam. Per chësc lëur iela jita dlonch ora per Gherdëina per nriescer duc i inuemes.

Per truepes ani ie Malia stata tl cunsëi dla Union di Ladins de Gherdëina.

La Bibliotech ladina

[mudé | muda l codesc]

La bibliotech ladina tla Cësa di ie stata numineda do Malia da Cudan, do che ëila se à cruzià dla bibliotech per 21 ani dal 1972 y doche la ova messù lascé per gauja dla stleta vista[2].


  • Gherdëina zacan y ncuei. Liber per la scoles mesanes de Gherdëina. Typak Urtijëi 1977.
  • Rujnon Ladin = Parliamo il ladino = So sag ich’s aufLadinisch. Aziendes turistiches de Gherdëina. 50 de pitli dialoghes + cassëta 1985.
  • Dodesc frédesc che sauta a se pië. Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ 1986.
  • La rujeneda dla oma: gramatica dl ladin de Gherdëina. Istitut Pedagogich Ladin 1991.
  • La vedla massaria da lauré alalergia, te tublà y te cësa. Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ 1997. ISBN 88 8171 004 8.
  • L bosch y l lëur cun l leniam. Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ 2006. 88-8171-069-2.
  • Na uneranza al ëiles y si lëur, paroles danora te: Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina, 2001, pl.

Calënder de Gherdëina

[mudé | muda l codesc]
  • L guant dala gherdëina . 1969, pl. 53
  • La cësadafuech da zacan. 1973, pl. 30
  • La frabighes de Gherdëina. 1974, pl. 35
  • La stua de Gherdëina. 1975, pl. 30
  • La puiata. 1976, pl. 28
  • Josef Kostner, Malia da Cudan, Iosl d’Alësc: Bera Vigil Pescosta. pl. 44
  • Guant fej jënt. 1977, pl. 40
  • 100 ani Studafuech de Urtijëi. 1977 pl. 105
  • L uele de barantl. 1978, pl. 43
  • Prof. Josef Gangale † de mei 1978 . 1979, pl. 43
  • Tò cënder a lavé guant, bën chël. 1979 pl. 86
  • Dones ncuei l pan da uni di. 1980, pl. 60
  • Parentela ”Anderlan”. 1980, pl. 144
  • Śepl Mussner, Vinzenz Mussner, Malia da Cudan: La Dlieja da Sacun . 1981, pl. 46
  • I calons dal’ega . 1982, pl. 33
  • N calënder à 400 ani. 1983, pl. 29
  • N ert che ie jit perdù te Gherdëina . 1987, pl. 55
  • Turné, n ert scialdi vedl. 1989 pl. 128
  • La muntaniola dl Troier . 1993 pl. 57
  • L mond se muda, y aslune mo. 1995, 123
  • Usanzes y pruzescions . 1997, pl. 51
  • Lia per Natura y Usanzes. 1997, pl.77
  • L ie 100 ani ca che Gherdëina à y adrova la lectrisc. 2000, pl. 41
  • L ert da gervadëur. 2002, pl. 90
  • La scultëura de crisć, anda Maria Senoner Fili. 2002, pl. 127
  • Desmunté da Resciesa ju. 2008, pl. 38

Uneranzes

[mudé | muda l codesc]

Tl 1997 iela deventeda cumëmbra d’unëur dla Union di Ladins de Gherdëina. La à giatà la bedaia d’unëur dl Lont Tirol tl 1997 y tl 1999 la varëta d’unëur dl chemun d’Urtijëi.

  1. Malia Obletter da Cudan: L guant dala gherdëina Calënder de Gherdëina 1969, pl. 53-63.
  2. Laura Ciechi: Anda Malia da Cudan: 21 ani alalongia bibliotechera tla Cësa di Ladins. Calënder de Gherdëina 1994, pl. 84-85.

Bibliografia

[mudé | muda l codesc]
  • Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina, 2001, pl. 107.
  • Rut Bernardi: Amalia Anderlan Obletter. La Union di Ladins de Gherdëina à n ucajion di cumplì di 60 ani dla Cësa di Ladins numinà la biblioteca spezialiseda dl ladin y retorumanc do anda Malia da Cudan. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 77
  • Egon Vinatzer: Anda Malia na gran persona nce per la Union di Ladins. Calënder de Gherdëina 2008 pl. 36