Josef Kostner

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Josef Kostner

Josef Kostner „da Stlujuc“ (Urtijëi, 11 agost 1933 - Urtijëi 10 lugio 2017) persona d’ert y cultura dut ntëur[mudé | muda l codesc]

Vita[mudé | muda l codesc]

Josef Kostner ie nasciù a Urtijëi l ann 1933, te na tradizionela familia de scultëures. Josef nstëss semiova bele da pitl de deventé n bon scultëur y bele cun 9 ani al fat si prima cripl. Ma do la scola elementera, mpede pudëi jì ala scola d’ert y gor inant te na academia, al messù jì te berstot dl pere per de na man a mantenì la gran familia. Te si ani da jëun patescel dastramp, sota l’educazion dura da ntlëuta. Ël nstëss dij: „Me la nuetes y la dumenies fova a mi disposizion. Tlo pudovi me dé ju cun mi ideies y mparé inant. Suenz desseniovi y fajoi modelieren nchina tert tla nuetes.“

De viers dl ert[mudé | muda l codesc]

L ova 17 ani, canche l ova metù ora l prim iede tl circolo de Urtijëi. El fova cumëmber de chësta Lia. che à po plu inant ovl metù su cun autri la grupa Ruscel. L ann 1960 iel unì teut ite tla scola d’ert de Sëlva, a nsenië scultura.

Josef Kostner scultëur[mudé | muda l codesc]

Per se destaché mo de plu dal lëur artejanel de Gherdëina, al crì ora de lauré tla mauta y tl peton. Cun chisc elemenc se sentivel ënghe te si vijion artistica plu liede de crië. Te si prim ani d’artist se al dantaldut dà ju cun l studie dla formes dla natura. Cun l tëmp devënta si scultures plu scëmples, cun linies plu tleres. Permò te n terzo mumënt vën ora defin si nteres per la persona, jan a crì sot te si ana y sentimënc [1].

“Per vester scultëur muessen avëi n gran savëi dla forma, perchël iel bon che n se debe ju cun dut ciche ie tridimensiunel, cosses dla natura y cosses criedes dala persona, dala criazions dla preistoria nchin al’operes plu rafinedes de nosc tëmp. Ie son for jit curiëus ncantëur ti bòsc, enes alalongia cunscidran i museums dla gran ziteies europeiches, for inò cialan y studian, chiran y dessenian, tulan su dut ciche udove te mi mënt”. Josef Kostner[2]

Josef Kostner deseniadëur[mudé | muda l codesc]

Sce si scultures ie plëines de energia, che datrai semea ulëi stlupeté ora da si formes, po ie si grafiches mo plu muvimentedes. Ënghe tla grafica iel stat te Kostner n svilup, che mostra for plu temperamënt. Tl prim, su per i ani 70, desseniovel cun ngrum de linies, che ne lascia nia udëi bën l nteurvia dla figura. Ma cun i ani devënteles for plu tleres, ne mustran deguna  melsegurëza [3].

Josef Kostner scritëur[mudé | muda l codesc]

La ntraunides y esperienzes di puere ani te si jeunëza y l mudamënt do le 2° viera cun l bensté d’aldidancuei, ie i argumënc de si poejies. L ie poejies cun puecia paroles, ma cun na bravura de savëi dì cun puech, ngrum. Cun na cërta ironia vëniel tëut ca i granc che cumanda cun si scioldi. Dal’autra pert ti cëlel cun mpue de desplajëi ala cultura ladina, ala rujeneda dl’oma y a si ncësa, che vën dunfrì su al bensté

De grandisacimo valor per la toponomastica de St. Christina y Sëlva, ie stat, che ël a scrit su per tëmp duc i inuemes. Damandan do y do longia nrescides al abinà su inuemes de luesc da mont, preies y mejes.

“Son jit dis ntieres su per montes y valedes per damandé do i inuemes a vel paster. Chisc fova per me de gran valores da messëi stravardé. Perchël me ei for fat dainora a udëi la nosta tiera y cultura che muessa uni sacrificheda ai scioldi“. J.K.[4]

“Cun uedl critich ti à l artist nce cialà ala sozietà de al didancuei che à dat su ideai y valores. Si scultures plëines de forza, si dessënies cun ch’la persones zaredes n tòc da si tëmes y si scric taienc ie nsci n spiedl de si esperienzes de vita. L ie si maniera de udëi l mond, ma tl medem tëmp nce n amunimënt y n nvit a pensé do sun i drë valores dla vita”. [5]

Lëures[mudé | muda l codesc]

Premi[mudé | muda l codesc]

  • Mostra nazionela a Roma sun l tema dla cripl 1°pest 1964
  • Cuncors per l Istitut Artigianelli Reggio Emilia 2° pest 1965
  • „Der menschliche Kopf in der Skulptur“ Innsbruck 1° pest 1966
  • Internationaler Kleinplastikwettbewerb, Innsbruck  3° pest 1981

Publicazions[mudé | muda l codesc]

  • (Josef Kostner): Planta de Resciesa. Calënder de Gherdëina 1960, Union di Ladins, Urtijëi 1959, p. 111.
  • Josef Kostner, Gilo Prugger: Planta danter i ruves de Cuecenes y Ncisles. Calënder de Gherdëina 1967, Union di Ladins, Urtijëi 1966, p. 93.
  • Josef Kostner, Gilo Prugger: Cherta de Frea y ujinanza. Calënder de Gherdëina 1970, Union di Ladins, Urtijëi 1969, p. 92.
  • Josef Kostner: Cherta de Ciandevaves y de Ciandepinëi. Calënder de Gherdëina 1974, Union di Ladins, Urtijëi 1973, p. 124-125.
  • Cun Lizënza. Istitut Ladin Micurà de Rü, San Martin de Tor 2007. ISBN 9788881710706 (poesies).
  • Zacan cuntovi. Istitut Ladin Micurà de Rü, San Martin de Tor 2010. ISBN 9788881710881 (cuntedes).

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Biografia scrita da Georg Demetz publicheda tl Liber http://www.josefkostner.com/ita/biografia.php
  2. scrit persunel de Josef Kostner publica tl liber "Oltre ogni soglia"
  3. Biografia scrita da Georg Demetz publicheda tl Liber http://www.josefkostner.com/ita/biografia.php
  4. scrit persunel de Josef Kostner publica tl liber http://www.josefkostner.com/ita/biografia.php
  5. comunicat stampa per la mostra dal Circolo 2010 scrit da Tobia Moroder https://it.circolo.org/blog/page/11

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

  • Die Presse/Österreich „Wohlstand vertreibt die Kunst“ Christian Sotriffer 20.10.1971.
  • Ilse Glaninger: Tiroler Bildhauer: plastisches Schaffen in Nord-, Süd- u. Osttirol. 2. Auflage, Wort und Welt Verlag, Innsbruck 1979, ISBN 385373037 X, pp. 100–101 e 271 (Tudësch).
  • Claudio Gualandri: Artisti Gardenesi, Adige 12.12.1981.
  • Walter Belardi: Josef Kostner da: Poeti ladini contemporanei. Consiglio Nazionale delle Ricerche eDipartimento di Studi Glottoantropologici dell'Università di Roma "La Sapienza", 1985 ISSN 03929361. pp. 97–103.
  • Francesco Butturini: Scultura Josef Kostner Contemporart Edizione Ghirlandina Novantola Modena 1995.
  • Monografia Josef Kostner de Francesco Butturini Edizione Ghelfi Verona1995
  • Presenze Oggi, Testimonianze topiche nelle arti della visione - centro Culturale "C. Trevi" Bulsan 1999
  • Tiroler Kulturzeitschrift - Das Fenster - „Das Tiroler Porträt, Josef Kostner“ scultëur, moler y desseniadëur, Wolfgang Pfaundler 2000
  • Catalog di dessënies de Josef Kostner - Ilse Thuile, Lara Toffoli, Siglinde Hirn – sustenì dala Provinzia de Bulsan 2000
  • Arte Triveneta Volume 2, metu adum da Ottorino Stefani Edizione d’Arte Ghelfi Verona 2006
  • Dolomit - Antologia Ladina - EVE Verlag Landeck
  • Arte Italiana Contemporanea - Editrice ,,La Ginestra“ Firenze 2008
  • Monografia Josef Kostner – cura da Francesco Butturini y Luigi Meneghelli - Edition Ghelfi, Verona 2010
  • Peter Weiermeier, Karl Kraus (curatori), Figur, Eine Geschichte der Skulptur in SüdtirolTirol/Trentino nach 1945 Festung Franzensfeste, catalogo della mostra, Athesia 2011. pp. 13 e 68-71 (Tudësch).
  • PARNASS, “Mit geballten Fäusten” Josef Kostner – metu adum da Edith Schlocker 2014
  • ART Map "Bei den Hergottschnitzern vom Grödental" metu adum da Carsten Probst 2018
  • “Oltre ogni soglia”, metu adum da Mario Cossali y Remo Forchini - Isera/Rovereto 2019

Weblink[mudé | muda l codesc]


Wikiversity[mudé | muda l codesc]

Josef Kostner