Bula

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG


La frazion de Bula.

Bula ie na frazion dl chemun de Ciastel te Gherdëina. Adum cun Sureghes y Runcadic iel una de la trëi frazions ladines dl chemun de Ciastel.

Geografia[mudé | muda l codesc]

Bula ie a 1.500 metri de autëza, a man ciancia dl Derjon y sota Bulacia. A Bula vif presciapuech 150 persones, che rejona per la gran pert l ladin.

Storia[mudé | muda l codesc]

L prim iede ie Bula stata numineda tl ann 1288 dal grof Meinhards II. de Tirol-Görz coche ouf dem Pufel. Te chësc documënt i unic nunziei sies mejes: Kontrün (Cuntruni), Platz (Plazes), Kost (Costa), Plan, Rofen (Rone), Ur (Dëur). Tl 1473 ie sa Bula stat metù su n patronat per judé i pueresc. Chësc patronat ie po stat tëut ju dala cosra Maria Teresa dl 1775.

La vedla streda che purtova sa Bula, do ruf de Bula su, fova suënz sota l pericul de smueies. Perchël à la provinzia de Südtirol ti ani 2004-2006 fat na streda dai auti nueva de 1,6 km che porta sa Bula. Pert de chësta nueva streda ie n tunel de 700 metri. Sa Bula ruvun ncè tres n autra strada da ji a pé, tlameda streda de Ciastel. Sun chësta streda iel stazions dla via crucis. Na streda dai auti porta nce da Bula sun Mont de Sëuc pra l hotel Monte Piz. Da Bula ie n troi che porta sun Bulacia. N ti disc l Schnürlsteig.

Dlieja[mudé | muda l codesc]

L gran autere dla dlieja.
L gran autere dla dlieja.

L Patron dia dlieja da Bula iè San Lenert Abat, protetëur di perjonieres y dl bestiam. La dlieja vën numineda l prim iëde tla scritures tl 1339. L ciampanil ie romanich cun n tët nuef dl 1895. La dlieja ie a una sëula naveda cun n revëut a barijel. L gran autere baroch à na pitura cun San Lenert y la Madona de Jakob Jenewein dl 1745. La segra da Bula ie for stata tenida l di dla Santa Trinitá, la dumënia do Pasca de Mei.

Sa Bula che ie a n’autëza de 1.400-1.620 m sëura 1 livel di mer, cresciova zacan drët bën l'orde, la siëla y l’avëina. Tl 1956 fòvel sa Bula mo 56 ciampes. Perchël iel sa Bula mo mulins che univa mo adruvei fin ai ani 1970. Chisc ie unii derturei su, ie sota scunanza y ie da vijité. L prim mulin ala basa ie l mulin da Droch, l segondo da Rumanon. L mulin plu al auta ie chël da Zaramin derturà su tl 1983[1].

Mejes[mudé | muda l codesc]

I mejes sa Bula ie aldò de n articul tl Calënder de Gherdëina dl 1951: Pedemònt, La Vies, Sciuz, Cësa Vedla, Rone, Pecëi, Costa, Plazes, Mëune, Cuntruni, Gërva, Triech, Dëur, Versëura, Mesavia, Zaramin, Anción, Putrì, Sanón, Cebla, Tuene, Pian, Droch, Rumanón y la Calonia[2].

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Maria Kostner: I mulins da Bula. Calënder de Gherdëina 2000, pl. 104
  2. Inuemes de luesc y vedla cëses de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 84.

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

  • Bula te Gherdëina dan 50 ani. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 80-81.
  • Tresl Gruber: La dlieja da Bula. Calënder de Gherdëina 1960, pl. 77-82.
  • Laura Ciechi: 700 ani Bula y Runcadic. Calënder de Gherdëina 1989 pl. 28.