Dlieja San Lenert, Bula

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
La dlieja de San Lenert dancà.
La dlieja de San Lenert dancà.
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG


La Dlieja San Lenert ie la dlieja dla pluania de Bula te Gherdëina. La dlieja ie dedicheda a San Lenert abat, prutetëur di perjonieres, perchël veniel suenz mustrà cun ciadëines, y dl bestiam.

Storia[mudé | muda l codesc]

L' prim iëde vën la dlieja cun curtina, dedicheda a San Lenert, numineda l'an 1295, 1339 y 1359 te na lëtra de ndulgënza dla pluania de Ciastel, a chëla che audiva Bula, Sureghes y Runcadic[1]. Tl 1539 à Bula giapà per l prim iëde n preve per si cont. Tl 1696/97 iela unida auzeda a curazìa y tl 1919 a pluania sota l pluan Anton Prinoth de Sëlva. Tl 1697, canche Bula ie deventeda vera curazia iel unì metùda su nce na congregazion di àbeti, che fosa na cunfraternita dla Madona dl Scapulier. Dant tucova Bula pra la pluania de Ciastel. Tl 1856 ie unì metù su n cor de dlieja y l ie unì benedì n orgun nuef.

Cronica de Ciprian Pescosta[mudé | muda l codesc]

Dala cronica de Bula che ova nutà su l curat Ziprian Pescosta de Colfosch, che fova stat curat sa Bula ti ani 1865-1877, ons truepa nutizies sula cura dl'anes sa Bula y sula dlieja.

La curazia da Bula fova plu da giut metuda adum da 3 ridli, raions o ujinanzes: Sureghes cun 40 cëses, Runcadic cun 32 cëses - n ti dijova nce (Neurat) - y Bula (St. Leonhard Malgrey) cun 25 cëses. Ora de chisc 3 ridli messova Bula nce se cruzië dla cura dl'anes sun Mont de Sëuc.

Bele pra la spartizion de Urtijëi dala curazia de Santa Cristina tl 1652 univel cumandà, da pert dla diozeja de Persenon de pudëi jì a mëssa ta Santa Cristina y de pudëi giaté ilo i santiscimi sacramënc, ai mejes (coche nutei su da Ciprian Pescosta) de Kripp, Kelder, Hiender, Oberglasura, Unterglasura, Putschatsch, Tröbe, Litschong, Sabeding y Brachiang . Tla medema lizënza dl 1652 ti iel nce unit dat ai doi mejes Litschang y Branbiang la medema rejon de tò pert ala funzions a Santa Cristina.

I mejes de Sureghes ie tl 1778 unii sometui ala curazia de Urtijëi. Daviadechël toca da ntlëuta pra la curazia da Buia mé plu Runcadic. Ora di “Urbar” vidimà, 1 register ufìziel dla puscions, iel da udëi che ai 6 de fauré di 1653 se dajova Bula bele 1 titul abusif de curazia. La costituzion plëina dla curazia ie jita ndrova permò l ann 1696-97.

Tl 1697 vëniel, sentà ite te n autere da na pert la cunfraternita dl scapulier. L depenjadëur Renzler senior (Christian Renzler) de San Laurënz de Puster à daldò depënt l cheder (bonamënter ntlëuta) dl gran autere (sën sul autere de man ciancia).

Te n documënt iel scrit che la dlieja fova unida ngrandida tl ann 1555. Danter 1 1740 y 1 1745 ie la dlieja ino unida dertureda su dassënn. Tl 1845 iel unit desfat 1 presbitere, che fova dut fret, y remplazà cun na porica a forma de n triangul, tla medema larghëza dia dlieja. L ann 1838 iel unit ngrandì la curtina y lascià fé da Josef Pichler de Tluses stazions dedite nueves. Tl 1855 univa la dlieja auzeda y slungëda a uzidënt per davanië plu lerch sun porica per 1 orgun y per i stuei.

Da vedlamënter messova la jënt da Bula y de Sureghes per la ciarestia de prevesc (y chësc ie cunfermà te n documënt) viver zënza uni batejei o giapé d’autri sacramënc, zënza ji a pista y zënza pudëi uni suplii. L fova ntlëuta nce rie abiné curac che cunesciova la rujeneda de Gherdëina. D'inviern univa i morc de Sureghes giavei ite tla nëif y d’ansciuda menei sa Buia sëura la Mont de Sëuc via. La luntananza da Ciastel ie bonamënter propi la rejon ciuldì che la dlieja da Buia ie unida frabicheda. Dant univa i morc nchinamei suplii a Ciastel.

Terza stazion dla Crëusc de Jakob Jenewein 1725.

Pruzescions[mudé | muda l codesc]

N Juebia dai Andli univel tenì na pruzescion scialdi solena, sciche nce n San Piere y San Paul. L di de Santa Maria univel jit n pruzescion a San Michiel: n' ëura da jì. Plu da giut univel nce jit n crëusc sun Bulacia, ma ajache chësc fova massa sfadiëus ne vën chësta pruzescion giut nia plu tenida. N la festa de San Piere y San Paul univa chëi da Ciastel n pruzescion sa Buia passan très la Mont de Sëuc.

Dlieja[mudé | muda l codesc]

La dlieja ie longia 22 metri y lergia 8 m. cun n revëut a barijel. Tl presbitere iel trëi vieresc y sul parëi de man drëta a urient doi, duc cun archët romanich. Ntëur dlieja dedora ie afrësc dla stazions dla Via Crucis depëntes da Jakob Jenewein tl 1725.

Dedite[mudé | muda l codesc]

L gran autere ie baroch cun doi sanc Miculau y Ciascian bonamënter di Vinazer. La tofla d'autere depënta tl 1745, che mostra San Lenert ai piesc dla Madona cun Bambin, iè de Jakob Jenewein . Al auta tl autere ie depënta la Santa Trinità. La segra de Bula ie for stata festejeda per l di dla Trinità, che fosa ai 12 de juni. A man ciancia ie n mënder autere cun la Madona dl scapulier y la pueranes de Renzler dl 1840 ca. Dales pertes iel statues de San Piere y San Paul. A man ciancia de dlieja iè na vedla dunfiërta de sas dl 1767.

Statues[mudé | muda l codesc]

Pitures[mudé | muda l codesc]

Te dlieja ie depëntes 12 Crëujes de cunsagreda, dites nce Crëujes di Apostuli.

Ciampanil[mudé | muda l codesc]

L ciampanil dla dlieja tla pert basa ie romanich. Plu tert iel unì auzà cun na pert a ot ciantons y vieresc a bifora, sëura n sgors de vieresc a trifora.

Monumënt sota defendura[mudé | muda l codesc]

La dlieja de San Lenert ie sota defendura dla Provinzia de Bulsan[2].

Pelda de curtina ulache ie suplii i prevesc da Bula.
Pelda de curtina ulache ie suplii i prevesc da Bula.

Calonia[mudé | muda l codesc]

La entreda dla calonia.

La calonia ie unida fabricheda tl 1699 y ie sota scunanza dla Provinzia[3]. Sun porta de calonia ie depënta da Jakob Jenewein la Madona dl aiut do Lukas Cranach. Aldo che i vedli conta dëssa l Jehnewein vester tumà ntëur y mort doche l ova depënt chësta Madona [4].

Curiosità[mudé | muda l codesc]

Tl Museum Gherdëina iel da udëi dessënies de crëida cuecena dl 1490 depëntes sun n vedl taflà de na majon dl meje Biërjun ulache stajova l curator dla dlieja de Bula. Un n dessëni mostra coche univa tra su na ciampana sul ciampanil dla dlieja de Bula.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Laura Ciechi: 700 ani Bula y Runcadic. Calënder de Gherdëina 1989, pl. 29.
  2. Monumënt sota defendura dla Provinzia Bulsan Südtirol.
  3. Calonia sota scunanza dla Provinzia de Bulsan -Südtirol.
  4. Tresl Gruber: La dlieja da Bula. Calënder de Gherdëina 1960, pl. 77-82.

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

  • Matie Ploner: Gratulazion dei cari curazians da Bula. Calënder de Gherdëina 1915, pl. 63-64.
  • Tresl Gruber: La dlieja da Bula. Calënder de Gherdëina 1960, pl. 77-82.
  • Sn. Giuani Senoner de Santuel, 16 ani pluan de Bula. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 77.
  • Leo Crepaz da Maidl: Sa Bula a noza. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 135-139.
  • Laura Ciechi: 700 ani Bula y Runcadic. Calënder de Gherdëina 1989, pl. 28-39.
  • N lecurdanza de Luis Costa dl Mëune - Bula. Calënder de Gherdëina 1996, pl. 57-59.
  • Franz Moroder da Costa: Estrat ora dla cronica de Cyprian Pescosta curat da Bula dal 1865 al 1877. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 139-150.
  • Babi Pitschieler da Nudrëi: N di de festa sa Bula (storia). Calënder de Gherdëina 2021, pl. 174.

Cunliamënc[mudé | muda l codesc]

Mësses tla dlieja San Lenert sula plata dla Pluania de Urtijëi.