Leo Crepaz

Articul per Ladin Gherdëina

Leo Crepaz



Auter inuem	Leo da Maidl
Nasciù/da	21 de merz 1908 a Urtijëi
Mort/a	12 de utober 1999 a Morchino dlongia Lugano
Suplì/da	Morchino


Fëna	Maria Antonietti

Leo Crepaz dit nce "Leo da Maidl " (* 21 de merz 1908 a Urtijëi; † 12 de utober 1999 a Morchino dlongia Lugano), ie stat n depenjadëur y scritëur de Gherdëina.

Biografia

Leo Crepaz ie stat l mut de Adelinde Sotriffer na pronepota de Jakob Sotriffer y de Iocl Crepaz da Maidl y te si berstot al nce scumencià a ziplé coche si fra Carlo. Da pitl iel stat doi insteies a fé 1 paster sun Mont de Sëuc. Ti ani trénta al venciù, sota Balsamo Stella dla Scola d’Ert de Urtijëi, n prim pest per jì a studië tla Scola d’Ert de Firënza. Ma si pere fova de contra che l jëun jisse a Firënza. Tl 1929 à Leo Crepaz venciù na bedaia de or pra la Biennale de Bulsan y n stipendium per jì a studië tl Istituì d’Ert de Monza ulache l à nce laurà cun Arturo Martini. Per n curt tëmp al nce nsenià pona tla Scola d'Ert de Sëlva. Ala fin di ani 1930 à Leo Crepaz scumencià a depënjer a Turic

Ntan la segonda viera mundiela iel stat te perjunia tla Polonia tl “Konzentrationslager" de Hammerstein y dopro te chël de Stargard. L fova leprò pra la prima reunion per mëter su la Union di Ladins de Gherdëina ai 19 de lugio 1945^[1] y ie pona deventà secreter dl prim cunsëi dla Union di Ladins de Gherdëina tl 1946^[2].

La familia de Maria Antonietti la fëna de Leo Crepaz ova na gran puscion cun cëses y vignes a Morchino Lugano. Do la mort de Leo Crepaz ie chësta puscion passeda ala "Fondazione Leo e Maria Crepaz Antonietti" metuda su l ann 1997 cun l fin de fé opres de bën^[3]

Lëures

Truepes lëures de Leo Crepaz ie unii metù ora te truepa galeries dl Europa. L artist à dunà truepes de si lëures al Museum Gherdëina.

Mostres

1998 Mostra n ucajion di 90 ani dl artist cun liber biografich.

Scric tl Calënder de Gherdëina

Danter crëpes montes y valedes. Leo Crepaz Maidl rejona tl Radio Ladin de Gherdëina.

Leo Crepaz conta dla festa di nasciui dl 1908 tl Radio Ladin.

Leo Crepaz conta dl'ert y dla religion tl Radio Ladin.

In Memoriam Prof. Bera Ludwig Moroder. Calënder de Gherdëina 1954, pl. 30.
La "Storia dl Grof da Sacun. Calënder de Gherdëina 1954, pl. 63.
A chi dën pa ti auzé l ciapel?. Calënder de Gherdëina 1955, pl. 37.
Urità y Turmënt de n bel Talënt. N memoria de Luis Insam Tavela. Calënder de Gherdëina 1956, pl. 46.
La Seniëura sot al bosch. Calënder de Gherdëina 1957, pl. 30.
Nosta bela stua de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1957, pl. 35.
Lecurdon bera Albino Pitscheider de Menza. Calënder de Gherdëina 1964, pl. 29.
La cunst da drët y da redëus. Calënder de Gherdëina 1965, pl. 60.
De n cuer d’or iel la rujeneda Calënder. Calënder de Gherdëina 1966, pl. 105.
La Marmolada, regina di Dolomic. Calënder de Gherdëina 1972, pl. 58.
Festa de chëi dl ’8. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 107.
Perdiches y dutrines. Calënder de Gherdëina 1979, 73.
Bera Cristl de Levigi. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 136.
La entleda per nosta rujeneda. Calënder de Gherdëina 1980, pl. 28-30.
Sa Bula a noza. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 135.
Dan y do mi parëi, d’audì y da udëi. Calënder de Gherdëina 1982, 78.
Zenz da Puent. Calënder de Gherdëina 1987, pl. 34.
Edgar, gran Ladin. Calënder de Gherdëina 1992, pl. 46.

Scric te Nos Ladins

Da udei y da audì te nosc Urtijëi. Nëus Ladins, 1. de fauré 1962, pl. 3.
Hockey Urtijëi - Lugano. Nëus Ladins, 1. de merz 1962, pl. 4-5.
Perdiches y dutrines. Nëus Ladins, 15 de november 1962, pl. 3.
Ce desse-n pa sci? Nëus Ladins, 1. d'otober 1968, pl. 4-5.

Notes

↑ Vinzenz Peristi: Setant’ani Union di Ladins de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 42.
↑ Vinzenz Peristi: Setant’ani Union di Ladins de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 50.
↑ Fondazione Leo e Maria Crepaz Antonietti.

Cëla nce

Scultëures de Gherdëina

Cunliamënc

Bibliografia

Leo Crepaz: Leo Crepaz da Maidl. Artista Ladino. Aurora Lugano 1986.
Edgar Moroder: Leo Crepaz da Maidl, n artist ladin. Calënder de Gherdëina 1998, pl. 78-80.
Crepaz, Leo: L' Artista delle Dolomiti. Leo Crepaz da Maidl. Introduzione di Mario Agliati. Pregassona Fontana Edizioni, 1998.
uk (Ulrike Kostner): Leo Crepaz da Maidl. Calënder de Gherdëina 2000, pl. 244.

[1] Vinzenz Peristi: Setant’ani Union di Ladins de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 42.

[2] Vinzenz Peristi: Setant’ani Union di Ladins de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 50.

[3] Fondazione Leo e Maria Crepaz Antonietti.

[1]

[2]

[3]