Leo Crepaz
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
| Leo Crepaz | |
|---|---|
| Auter inuem | Leo da Maidl |
| Nasciù/da | 21 de merz 1908 a Urtijëi |
| Mort/a | 12 de utober 1999 a Morchino dlongia Lugano |
| Suplì/da | Morchino |
| Fëna | Maria Antonietti |
Leo Crepaz dit nce "Leo da Maidl " (* 21 de merz 1908 a Urtijëi; † 12 de utober 1999 a Morchino dlongia Lugano), ie stat n depenjadëur y scritëur de Gherdëina.
Biografia[mudé | muda l codesc]
Leo Crepaz ie stat l mut de Adelinde Sotriffer na pronepota de Jakob Sotriffer y de Iocl Crepaz da Maidl y te si berstot al nce scumencià a ziplé coche si fra Carlo. Da pitl iel stat doi insteies a fé 1 paster sun Mont de Sëuc. Ti ani trénta al venciù, sota Balsamo Stella dla Scola d’Ert de Urtijëi, n prim pest per jì a studië tla Scola d’Ert de Firënza. Ma si pere fova de contra che l jëun jisse a Firënza. Tl 1929 à Leo Crepaz venciù na bedaia de or pra la Biennale de Bulsan y n stipendium per jì a studië tl Istituì d’Ert de Monza ulache l à nce laurà cun Arturo Martini. Per n curt tëmp al nce nsenià pona tla Scola d'Ert de Sëlva. Ala fin di ani 1930 à Leo Crepaz scumencià a depënjer a Turic
Ntan la segonda viera mundiela iel stat te perjunia tla Polonia tl “Konzentrationslager" de Hammerstein y dopro te chël de Stargard. L fova leprò pra la prima reunion per mëter su la Union di Ladins de Gherdëina ai 19 de lugio 1945[1] y ie pona deventà secreter dl prim cunsëi dla Union di Ladins de Gherdëina tl 1946[2].
La familia de Maria Antonietti la fëna de Leo Crepaz ova na gran puscion cun cëses y vignes a Morchino Lugano. Do la mort de Leo Crepaz ie chësta puscion passeda ala "Fondazione Leo e Maria Crepaz Antonietti" metuda su l ann 1997 cun l fin de fé opres de bën[3]
Lëures[mudé | muda l codesc]
Truepes lëures de Leo Crepaz ie unii metù ora te truepa galeries dl Europa. L artist à dunà truepes de si lëures al Museum Gherdëina.
Mostres[mudé | muda l codesc]
- 1998 Mostra n ucajion di 90 ani dl artist cun liber biografich.
Scric tl Calënder de Gherdëina[mudé | muda l codesc]
- In Memoriam Prof. Bera Ludwig Moroder. Calënder de Gherdëina 1954, pl. 30.
- La "Storia dl Grof da Sacun. Calënder de Gherdëina 1954, pl. 63.
- A chi dën pa ti auzé l ciapel?. Calënder de Gherdëina 1955, pl. 37.
- Urità y Turmënt de n bel Talënt. N memoria de Luis Insam Tavela. Calënder de Gherdëina 1956, pl. 46.
- La Seniëura sot al bosch. Calënder de Gherdëina 1957, pl. 30.
- Nosta bela stua de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1957, pl. 35.
- Lecurdon bera Albino Pitscheider de Menza. Calënder de Gherdëina 1964, pl. 29.
- La cunst da drët y da redëus. Calënder de Gherdëina 1965, pl. 60.
- De n cuer d’or iel la rujeneda Calënder. Calënder de Gherdëina 1966, pl. 105.
- La Marmolada, regina di Dolomic. Calënder de Gherdëina 1972, pl. 58.
- Festa de chëi dl ’8. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 107.
- Perdiches y dutrines. Calënder de Gherdëina 1979, 73.
- Bera Cristl de Levigi. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 136.
- La entleda per nosta rujeneda. Calënder de Gherdëina 1980, pl. 28-30.
- Sa Bula a noza. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 135.
- Dan y do mi parëi, d’audì y da udëi. Calënder de Gherdëina 1982, 78.
- Zenz da Puent. Calënder de Gherdëina 1987, pl. 34.
- Edgar, gran Ladin. Calënder de Gherdëina 1992, pl. 46.
Scric te Nos Ladins[mudé | muda l codesc]
- Da udei y da audì te nosc Urtijëi. Nëus Ladins, 1. de fauré 1962, pl. 3.
- Hockey Urtijëi - Lugano. Nëus Ladins, 1. de merz 1962, pl. 4-5.
- Perdiches y dutrines. Nëus Ladins, 15 de november 1962, pl. 3.
- Ce desse-n pa sci? Nëus Ladins, 1. d'otober 1968, pl. 4-5.
Notes[mudé | muda l codesc]
- ↑ Vinzenz Peristi: Setant’ani Union di Ladins de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 42.
- ↑ Vinzenz Peristi: Setant’ani Union di Ladins de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 50.
- ↑ Fondazione Leo e Maria Crepaz Antonietti.
Cëla nce[mudé | muda l codesc]
Cunliamënc[mudé | muda l codesc]
Bibliografia[mudé | muda l codesc]
- Leo Crepaz: Leo Crepaz da Maidl. Artista Ladino. Aurora Lugano 1986.
- Edgar Moroder: Leo Crepaz da Maidl, n artist ladin. Calënder de Gherdëina 1998, pl. 78-80.
- Crepaz, Leo: L' Artista delle Dolomiti. Leo Crepaz da Maidl. Introduzione di Mario Agliati. Pregassona Fontana Edizioni, 1998.
- uk (Ulrike Kostner): Leo Crepaz da Maidl. Calënder de Gherdëina 2000, pl. 244.