Jakob Crepaz-Maidl

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG
Jakob Crepaz
Jakob-Crepaz-Portrait.jpg
Bust de Jakob Crepaz sun la fòssa de familia te curtina a Urtijëi. Scultura n bront de si fì Carlo Crepaz.
Auter inuem Jòcl da Maidl
Nasciù/da 23 de lugio 1874 a Cherz
Mort/a 14 de jené 1940 a Urtijëi
Suplì/da Curtina de Urtijëi
Cunesciù/da per Scultëur de ert sacra
Operes cunesciudes Capela dl Rosar, dliesa San Durich a Urtijëi


Jakob Crepaz-Maidl, nce Jocl Crepaz da Maidl (* 23 de lugio 1874 a Cherz Fedom; † 14 de jené 1940 a Urtijëi) ie stat n scultëur de Gherdëina.

Vita[mudé | muda l codesc]

Jakob Crepaz ie nasciù te na familia de paures de ot fions te Fedom. Da pitl vardovel la cëures sula Mont d'Anzisa y ntan che l vardova ziplovel cun si britula. L ie po jit a Urtijëi a lauré tla berstot de Ferdinand Demetz ulache l à laurà da lerner y plu tert tla berstot de Josef Rifesser da Stufan.

Ai 21 de utober 1907 se al maridá cun Adeline Sotriffer y ëi à abù doi mutons Carlo y Leo.

Tla prima viera mundiela iel stat saudé sul Col di Lana, tla Giudicaries, a Folgaria y sul Monte Maio.

N conta che l à ziplà tla nëif ntan la viera na statua dl coser Karl y che chësta ie stata destruda tla nuet da si cumpanies che ne ti pudova al coser pervia dla viëra.

Tl 1920 al metù su cun Giacobe Mussner-Scizr, Vinzenz Moroder-Scurcià, August Runggaldier y truepes d'autri la mostra d'ert a Urtijëi „Ausstellung für Kunst und Kunstgewerbe“.

Lëures[mudé | muda l codesc]

Truepes de si lëures ie jic ora per l mond. Tla dlieja de San Durich ie da udëi sul autere dla capela dl Rosar na si Santa Elisabeta, doi angiuli y l tabernacul. Tla dlieja de Sant Antone na Santa Bernadeta tl chëul de Lourdes y Sant Antone che dà l pan ai pueresc. L fajova nce gën figures tla nëif y, canche Urtijëi à festejà tl 1908 per vester deventà luech de marcià, al fat San Durich y alegories dl artejanat de nëif[1]. Pra la giaurida dla prima plaza dala dlacia al fat n San Don Bosco de nëif.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Sepl da Passua: Dan 70 ani ie Urtijëi deventà luech de marcia - Marktgemeinde. Calënder de Gherdëina 1978, pl. 48.

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

Weblinks[mudé | muda l codesc]