Curtina de Urtijëi
Articul per Ladin Gherdëina |
La Curtina de Urtijëi ie adum cun la curtina da Sacun una dla doi curtines dl chemun y dla pluania de Urtijëi. La curtina ie a man drëta dl ruf de Val d'Ana. Tla curtina iel da vijité fòsses de persunalitëies ma ncé fòsses che ie monumënc fac da artisć de Gherdëina.
Storia
[mudé | muda l codesc]Zacan canche l ne fova mo deguna curtina te Gherdëina messovi purté i morc a Gudon y pona plu tert a Laion. D'inviern univi tenii te tublà chinche la stredes fova deventedes miëures d'ansciuda[1].
La curtina fova spartida te doi pertes; la pert plu bassa, dita vedla curtina cun n mur aut ntëurvia, y la pert nueva plu auta, dita nueva curtina, che fina via cun na pert curida cun lojes. Ti ani 1970 ie ruveda lepro na terza pert plu a urient.
Vedla curtina
[mudé | muda l codesc]La vedla curtina ie chëla plu basa dl viëres de uzidënt, dan la dlieja de Sant'Ana. Tl 1862 canche l fova mé la vedla curtina, à l chemun lascià fé n gran mur ntëurite cun de bela nisces[2]. N chël an ai 16 de nuvëmber à l chemun patron dla curtina nce metù su n regulamënt de curtina cun 32 ponc. L regulamënt da liejer tl Calënder de Gherdëina[3] udova dant che la nisces fossa vendudes al incant ma mé a patrons de n mesc a Urtijëi. Pra uni niscia fova tla tiëra de curtina daujin na lerch per suplì l mort dla familia.
Nueva curtina
[mudé | muda l codesc]Cun la nueva curtina iel stat fat su tl 1894/1895 n gran port cun 11 nisces per la majera families de Urtijëi[4]. La niscia zentrela fova per i prevesc y l susot ova n afrësch de Josef Moroder da Jumbiërch. Chësta niscia ne dal nia plu ajache l ie unit fat ora n passaje per la pert de curtina plu nueva a urient.
Nisces tl port
[mudé | muda l codesc]La nisces tl port ie, danter l'auter, da man ciancia la familia Martiner cun n bel Crist tl orto di ulives de Hermann Moroder da Jumbiërch, na niscia dla familia Runggaldier da Passua, la Familia Moroder Lenert, La familia Purger y la familia Insam Prinoth.
-
Fosa dla familia Martiner. Scultura de Herman Moroder.
-
Familia Moroder de Lenert. Crist de Ludwig Moroder.
-
Familia Purger, scultura miërmul de Giuani Batista Moroder.
-
Familia Insam Prinoth, scultures de lën de Giuani Batista Moroder.
Ultima curtina
[mudé | muda l codesc]Chësta curtina ie stata metuda su permò tl 1972 do n proiet de Gottfried Moroder[5]. Do la lojes dla curtina nueva ie states fabrichedes autra lojes per families dal muet o mpurtantes dl luech. Tla pert plu a uriënt fina via la curtina cun na sort de pelda/capela per i prevesc dla pluania. Tl an 2000 ie la curtina mo n iëde stata ngrandida dl viëres de nord y fineda via cun nueva loges[6].
Curtina di protestanc
[mudé | muda l codesc]Do l presbitere dla dlieja de Sant'Ana tla curtina nueva fova fin al an 2000 ca. n toch de curtina, cun tiëra nia benedida, stlut via da na sief y n ciancel de fiër, ulache fova suplii i protestanc. Un de chisc fova Ludwig Norman-Neruda che fova tumà ju dal crëp di cin dëic y mort ai 11 de setëmber 1898. La sepultura ova pona fat l vëscul de Norwich tla curtina de Urtijëi[7]. L sas de curtina de Norman Neruda ie pona stat spustè sul mur dla dlieja de Sant'Ana ulache l ie mo da udëi.
Ora de curtina univa supii ence chë morc dala pest tl 1636 percioche i ne tachëss nia chiche jiva te curtina [8]
Monumënc
[mudé | muda l codesc]-
Relief de lën, niscia dla familia Hofer.
-
Crist de Levisc Antone Insam.
-
Angiul de miermul de Giuani Batista Moroder.
-
Fòssa de Josef Moroder da Jumbiërch.
-
Pelda n lecurdanza de Hanns Pescosta[9].
-
Plata de fòssa de Ludwig Norman Neruda.
-
Cë de Jocl Crepaz dl mut Carlo Crepaz.
-
Detail dla crëusc dla familia Trenker.
Curtina di saudeies
[mudé | muda l codesc]A man ciancia, sëura mur dla segonda curtina te pra de bera Matie dl Roder, ie stata fata do la prima viëra la curtina di saudëies. Bele ntan la viëra y do la viëra per gauja dla spanuela[10] univa ilo suplii saudëies ora de curtina per la masra pert rusc i perjunieres taliani. Pra uni fossa ti fove-1 uni metù na crëusc russa de lën cun trëi traviërses, sainsom na pitia traviërsa, po na majera y jape una dejbiech. Plu tert ie chësta fosses unides sievedes ite cun n mur de sas cun na gran crëusc sëuravia y sotvia na eguia de porfir scarpeleda da Giuani Batista Moroder. Ntan la segonda viëra univa ilo suplii saudëies tudësc che muriva ti lazarec y nce braces i giames taiëdes ai malei. Tl 1956 ie chësta curtina unida desfata do che i osc di saudëies suplii ie stac menei te autra curtines di saudëies[11].
Fòsses de personalitëies
[mudé | muda l codesc]N valguna dla personalitëies de Urtijëi suplides te curtina. Danter chëstes ie sënz'auter la fòssa de Luis Trenker la plu vijiteda dai seniëures.
- Jacob Crepaz
- Pepi Martiner
- Franz Moroder y Rudolf Moroder
- Jumbiërch
- Ludwig Moroder
- Ludwig Norman Neruda
- Hans Pescosta
- Luis Trenker
- Batista Vinatzer (1912–1993),
Notes
[mudé | muda l codesc]- ↑ Josef Kostner: Teles che n cuntova zacan te Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1974, pl. 52.
- ↑ Toni Sotriffer: Bera Sepl Runggaldier da Ianon. Calënder de Gherdëina 2017, pl. 118.
- ↑ Dla curtina de Urtijëi - 1862. Calënder de Gherdëina 1993, pl. 136-140.
- ↑ E. C.: Monsignor Franz Anderlan, pluan d'Urtisei. Calënder de Gherdëina 1949, pl. 17.
- ↑ Bruno Moroder: Cronica 1972. Calënder de Gherdëina, 1974, pl 121.
- ↑ Cronaca 2000. Calënder de Gherdëina 2001, pl. 217.
- ↑ Toni Sotriffer: Nutizies (tëutes ora) dala Cronica de Seniëur Curât Mons. Franz Anderlan. Calënder de Gherdëina 2004, pl. 106.
- ↑ F.M. (Friedrich Mortoder): La pest te Gherdëina l an dla gran muria 1636. Calënder de Gherdëina 1969, pl. 39-40.
- ↑ Franz Runggaldier: I mëinacrëp tla vedla Gherdëina. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 134-135
- ↑ Elfriede Perathoner: La fin dia Gran Viera - La Spanuela. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 159-163.
- ↑ Edith Moroder Prugger: La curtina di saudeies 48. Calënder de Gherdëina 1972, pl. 48-49.