Curtina de Urtijëi

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
La vedla pert dla curtina cun la dlieja de Sant'Ana
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG


La Curtina de Urtijëi ie adum cun la curtina da Sacun una dla doi curtines dl chemun y dla pluania de Urtijëi. La curtina ie a man drëta dl ruf de Val d'Ana. Tla curtina iel da vijité fòsses de persunalitëies ma ncé fòsses che ie monumënc fac da artisć de Gherdëina.

Storia[mudé | muda l codesc]

Zacan canche l ne fova mo deguna curtina te Gherdëina messovi purté i morc a Gudon y pona plu tert a Laion. D'inviern univi tenii te tublà chinche la stredes fova deventedes miëures d'ansciuda[1].

La curtina fova spartida te doi pertes; la pert plu bassa, dita vedla curtina cun n mur aut ntëurvia, y la pert nueva plu auta, dita nueva curtina, che fina via cun na pert curida cun lojes. Ti ani 1970 ie ruveda lepro na terza pert plu a urient.

Vedla curtina[mudé | muda l codesc]

La vedla curtina ie chëla plu basa dl viëres de uzidënt, dan la dlieja de Sant'Ana. Tl 1862 canche l fova mé la vedla curtina, à l chemun lascià fé n gran mur ntëurite cun de bela nisces[2]. N chël an ai 16 de nuvëmber à l chemun patron dla curtina nce metù su n regulamënt de curtina cun 32 ponc. L regulamënt da liejer tl Calënder de Gherdëina[3] udova dant che la nisces fossa vendudes al incant ma mé a patrons de n mesc a Urtijëi. Pra uni niscia fova tla tiëra de curtina daujin na lerch per suplì l mort dla familia.

Nueva curtina[mudé | muda l codesc]

Cun la nueva curtina iel stat fat su tl 1894/1895 n gran port cun 11 nisces per la majera families de Urtijëi[4]. La niscia zentrela fova per i prevesc y l susot ova n afrësch de Josef Moroder da Jumbiërch. Chësta niscia ne dal nia plu ajache l ie unit fat ora n passaje per la pert de curtina plu nueva a urient.

Nisces tl port[mudé | muda l codesc]

La nisces tl port ie, danter l'auter, da man ciancia la familia Martiner cun n bel Crist tl orto di ulives de Hermann Moroder da Jumbiërch, na niscia dla familia Runggaldier da Passua, la Familia Moroder Lenert, La familia Purger y la familia Insam Prinoth.

Ultima curtina[mudé | muda l codesc]

Chësta curtina ie stata metuda su permò tl 1972 do n proiet de Gottfried Moroder[5]. Do la lojes dla curtina nueva ie states fabrichedes autra lojes per families dal muet o mpurtantes dl luech. Tla pert plu a uriënt fina via la curtina cun na sort de pelda/capela per i prevesc dla pluania. Tl an 2000 ie la curtina mo n iëde stata ngrandida dl viëres de nord y fineda via cun nueva loges[6].

Curtina di protestanc[mudé | muda l codesc]

Do l presbitere dla dlieja de Sant'Ana tla curtina nueva fova fin al an 2000 ca. n toch de curtina, cun tiëra nia benedida, stlut via da na sief y n ciancel de fiër, ulache fova suplii i protestanc. Un de chisc fova Ludwig Norman Neruda che fova tumà ju dal crëp di cin dëic y mort ai 11 de setëmber 1898. La sepultura ova pona fat l vëscul de Norwich tla curtina de Urtijëi[7]. L sas de curtina de Norman Neruda ie pona stat spustè sul mur dla dlieja de Sant'Ana ulache l ie mo da udëi.

Ora de curtina univa supii ence chë morc dala pest tl 1636 percioche i ne tachëss nia chiche jiva te curtina [8]

Monumënc[mudé | muda l codesc]

Curtina di saudeies[mudé | muda l codesc]

A man ciancia, sëura mur dla segonda curtina te pra de bera Matie dl Roder, ie stata fata do la prima viëra la curtina di saudëies. Bele ntan la viëra y do la viëra per gauja dla spanuela[10] univa ilo suplii saudëies ora de curtina per la masra pert rusc i perjunieres taliani. Pra uni fossa ti fove-1 uni metù na crëusc russa de lën cun trëi traviërses, sainsom na pitia traviërsa, po na majera y jape una dejbiech. Plu tert ie chësta fosses unides sievedes ite cun n mur de sas cun na gran crëusc sëuravia y sotvia na eguia de porfir scarpeleda da Giuani Batista Moroder. Ntan la segonda viëra univa ilo suplii saudëies tudësc che muriva ti lazarec y nce braces i giames taiëdes ai malei. Tl 1956 ie chësta curtina unida desfata do che i osc di saudëies suplii ie stac menei te autra curtines di saudëies[11].

Fòsses de personalitëies[mudé | muda l codesc]

N valguna dla personalitëies de Urtijëi suplides te curtina. Danter chëstes ie sënz'auter la fòssa de Luis Trenker la plu vijiteda dai seniëures.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Josef Kostner: Teles che n cuntova zacan te Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1974, pl. 52.
  2. Toni Sotriffer: Bera Sepl Runggaldier da Ianon. Calënder de Gherdëina 2017, pl. 118.
  3. Dla curtina de Urtijëi - 1862. Calënder de Gherdëina 1993, pl. 136-140.
  4. E. C.: Monsignor Franz Anderlan, pluan d'Urtisei. Calënder de Gherdëina 1949, pl. 17.
  5. Bruno Moroder: Cronica 1972. Calënder de Gherdëina, 1974, pl 121.
  6. Cronaca 2000. Calënder de Gherdëina 2001, pl. 217.
  7. Toni Sotriffer: Nutizies (tëutes ora) dala Cronica de Seniëur Curât Mons. Franz Anderlan. Calënder de Gherdëina 2004, pl. 106.
  8. F.M. (Friedrich Mortoder): La pest te Gherdëina l an dla gran muria 1636. Calënder de Gherdëina 1969, pl. 39-40.
  9. Franz Runggaldier: I mëinacrëp tla vedla Gherdëina. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 134-135
  10. Elfriede Perathoner: La fin dia Gran Viera - La Spanuela. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 159-163.
  11. Edith Moroder Prugger: La curtina di saudeies 48. Calënder de Gherdëina 1972, pl. 48-49.

Autri cunliamënc[mudé | muda l codesc]

Curtina de Urtijëi sun Commons