Batista Vinatzer

Articul per Ladin Gherdëina

I fundadëures dla sezion Gherdëina dl Cai-Alpenverein. Batista Vinatzer ie l prim sentà a man ciancia cun Flavio Pancheri y Hans Sanoner. Mpé da man ciancia Norbert Mussner, Alex Moroder, Heinrich Moroder y Bruno Moroder.

Batista Vinatzer, Johann Baptist Vinatzer, cunesciú sciche Batista de Val (* 24 de fauré 1912 – † 3 de nuvëmber 1993 a Urtijëi ) ie stat n arpizadëur de Gherdëina y cumëmber di Catores y dl Aiut Alpin de Gherdëina.

Biografia

Batista ova mparà a ziplé y fova n scultëur sciche truepes de Gherdëina ntlëuta.

Ntlëuta ova l pluan nia gën che n jiva sa mont la dumënies y mo manco a arpizé, perchël messova Batista, coche ël nstëss cuntova, scuender la corda tl flucion canche l jiva tres Urtijëi a pé. La stënta fova ti ani do la viëra ënghe granda y i jëuni ova nia tan de scioldi a se cumpré ciauzei, perchël jivl suënz jit deschëuz. L manciova nce i scioldi per la broces da arpizé. Duc se fajova marueia de tan de puecia broces che l Vinatzer adurvova sun si prima vies, perchël vëniel ence cunscidrà un di primes dl arpizeda libra.

Tl 1932 ie Vinatzer stat l prim a ji sëura l scialier Dülfer tla Furchëta. Ntlëuta semiova chësc zeche de nia da pudëi fé, doche Emil Solleder y Hans Dülfer ova messú ti la zeder iló.

Tl 1935 ie Batista deventà mëinacrëp dl CAI. Tl 1954 ie Batista stat nce pra chëi che à metù su la sezion de Gherdëina dl CAI-Alpenverein y la grupa di Catores .

Batista fova cunesciù sciche persona omla che ne cuntova nia tan de si arpizedes. Ël ie stat nce diretëur dla Scola de Schi de Urtijëi y maester de schi per truepes ani.

Prima arpizedes

• 18 de utober 1931 cun Vinzenz Peristi l parëi sud dla Steviola.
• 8 de agost 1932 cun Giuani Rifesser l parëi nord dla Furchëta, (via Vinatzer).
• 21 de agost 1933 cun Luis Rifesser l parëi nord dl Sas dla Luesa tla Grupa dl Sela.
• 4 de setëmber 1933 cun Vinzenz Peristi l Sas Fosch te Val.
• 8 de setëmber 1933 cun Vinzenz Peristi la sfënta dl parëi nord dl Stevia.
• 10 de lugio 1934 cun Luis Piazza la sfënta uzidënt dl Piz Ciavazes.
• 1934 cun Luis Rifesser l parëi sud dl Piz Ciavazes.
• Agost 1934 cun Vinzenz Peristi l Sas de Mezdì, (sfënta de mandrëta de Vinatzer).
• 23 de juni 1935 cun Vinzenz Peristi la Terza Tor dl Sela.
• Lugio 1935 cun Vinzenz Peristi i ciamins dl parëi sud dla Tor Stabeler dl Vajolet.
• 26 de lugio 1935 cun Vinzenz Peristi parëi norduzidënt dl Ciadenat.
• 9 de setëmber 1935 cun Vinzenz Peristi l parëi suduriënt dla Cima Mugoni (Vinatzer).
• 30 de agost 1936 cun Ruggero Bonatta l ëur dl Piz Ciavazes.
• 2 y 3 de setëmber 1936 cun Ettore Castiglioni l parëi sud dla Marmolada (via Vinatzer-Castiglioni) che fova cunscidreda giut una dla vies plu ries dla Dolomites.

Bibliografia

• Paula Moroder: Batista Vinatzer de Val. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 67-71.
• (Franz) Runggaldier: N lecort a bera Batista Vinatzer de Val. Calënder de Gherdëina, Urtijëi 1995, pl. 108-116.
• (DE) Menara Hanspaul y Hannsjörg Hager: Berge und Bergsteiger. Alpingeschichte Südtirols. Bulsan, Athesia, 1994, ISBN 88-7014-809-2.
• Chiocchetti Nadia: Nosta Jent. Persones y personalités dla Ladinia. Union Generela di Ladins dles Dolomites, 2005, ISBN 88-901703-4-4. .
• Moritz y cumpanies: 5 vies de Batista Vinatzer de Val te n sëul di. Calënder de Gherdëina 2002 pl. 216-217.

Liams

• Historisches Alpenarchiv Johann Baptist Vinatzer (PDF).]