Vai al contenuto

Batista Vinatzer

Da Wikipedia
Articul per Ladin Gherdëina
I fundadëures dla sezion Gherdëina dl Cai-Alpenverein. Batista Vinatzer ie l prim sentà a man ciancia cun Flavio Pancheri y Hans Sanoner. Mpé da man ciancia Norbert Mussner, Alex Moroder, Heinrich Moroder y Bruno Moroder.

Batista Vinatzer, Johann Baptist Vinatzer, cunesciú sciche Batista de Val (* 24 de fauré 1912 – † 3 de nuvëmber 1993 a Urtijëi ) ie stat n arpizadëur de Gherdëina y cumëmber di Catores y dl Aiut Alpin de Gherdëina.

Biografia[mudé | muda l codesc]

Batista ova mparà a ziplé y fova n scultëur sciche truepes de Gherdëina ntlëuta.

Ntlëuta ova l pluan nia gën che n jiva sa mont la dumënies y mo manco a arpizé, perchël messova Batista, coche ël nstëss cuntova, scuender la corda tl flucion canche l jiva tres Urtijëi a pé. La stënta fova ti ani do la viëra ënghe granda y i jëuni ova nia tan de scioldi a se cumpré ciauzei, perchël jivl suënz jit deschëuz. L manciova nce i scioldi per la broces da arpizé. Duc se fajova marueia de tan de puecia broces che l Vinatzer adurvova sun si prima vies, perchël vëniel ence cunscidrà un di primes dl arpizeda libra.

Tl 1932 ie Vinatzer stat l prim a ji sëura l scialier Dülfer tla Furchëta. Ntlëuta semiova chësc zeche de nia da pudëi fé, doche Emil Solleder y Hans Dülfer ova messú ti la zeder iló.

Tl 1935 ie Batista deventà mëinacrëp dl CAI. Tl 1954 ie Batista stat nce pra chëi che à metù su la sezion de Gherdëina dl CAI-Alpenverein y la grupa di Catores [1].

Batista fova cunesciù sciche persona omla che ne cuntova nia tan de si arpizedes. Ël ie stat nce diretëur dla Scola de Schi de Urtijëi y maester de schi per truepes ani.

Tambra de Pedralba[mudé | muda l codesc]

L ann 1935, ann dla viera dla Abissinia, ova Batista Vinatzer cun Luis Piazza, si fra David Piazza da Cudan y Carl Rifesser da Stufan, che se temova de uni tlamei a fé l saudé, fabricà cun gran fadia na tambra tla costa dl bosch de Pedralba sëura Pincan a Urtijëi, ulache i ulova se scuender per nia jì tla viera. I ova dal bosch de Col de Flam trapinà la brëies per fe tët. Chësta brëies fova unides adurvedes tl purtoi dala lueses fat su nlëuta dal chemun cun l podestà Arturo Tanesini. L se à dat che i nen à nia adurvà la tambra nchina la fin dla Segonda Viera Mundiela, canche Batista Vinatzer ova urtà, do vester ruà a cësa, Pepi Peristi da Banch y ai 2 de auril 1945 fina ai 8 de mei 1945 sen ie chisc doi mucei ascundon te chëla tambra[2][3][4].

Prima arpizedes[mudé | muda l codesc]

  • 18 de utober 1931 cun Vinzenz Peristi l parëi sud dla Steviola.
  • 8 de agost 1932 cun Giuani Rifesser l parëi nord dla Furchëta, (via Vinatzer).
  • 21 de agost 1933 cun Luis Rifesser l parëi nord dl Sas dla Luesa tla Grupa dl Sela[5].
  • 4 de setëmber 1933 cun Vinzenz Peristi l Sas Fosch te Val.
  • 8 de setëmber 1933 cun Vinzenz Peristi la sfënta dl parëi nord dl Stevia.
  • 10 de lugio 1934 cun Luis Piazza la sfënta uzidënt dl Piz Ciavazes.
  • 1934 cun Luis Rifesser l parëi sud dl Piz Ciavazes.
  • Agost 1934 cun Vinzenz Peristi l Sas de Mezdì, (sfënta de mandrëta de Vinatzer).
  • 23 de juni 1935 cun Vinzenz Peristi la Terza Tor dl Sela.
  • Lugio 1935 cun Vinzenz Peristi i ciamins dl parëi sud dla Tor Stabeler dl Vajolet.
  • 26 de lugio 1935 cun Vinzenz Peristi parëi norduzidënt dl Ciadenat.
  • 9 de setëmber 1935 cun Vinzenz Peristi l parëi suduriënt dla Cima Mugoni (Vinatzer).
  • 30 de agost 1936 cun Ruggero Bonatta l ëur dl Piz Ciavazes.
  • 2 y 3 de setëmber 1936 cun Ettore Castiglioni l parëi sud dla Marmolada (via Vinatzer-Castiglioni) che fova cunscidreda giut una dla vies plu ries dla Dolomites.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Batista Vinatzer y i Catores
  2. Konrad Senoner: Desartëures ntan la Segonda Viera Mundiela. Calënder de Gherdëina 2020, pl. 246-249.
  3. Frida Piazza: La Tambra te Pedralba. Te Ustories. Edition Raetia, Bulsan 2006. ISBN 88 7283 261 6. Pl. 37-48.
  4. Elfriede Perathoner, Albert Moroder: Hundert Jahre Marktgemeinde Urtijëi, St. Ulrich, Ortisei. Ein Streifzug. Raetia Bulsan 2007. ISBN 978-8872833018. Pl. 378.
  5. Scuola montanari.it Sas Luesa.

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

  • Paula Moroder: Batista Vinatzer de Val. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 67-71.
  • (Franz) Runggaldier: N lecort a bera Batista Vinatzer de Val. Calënder de Gherdëina, Urtijëi 1995, pl. 108-116.
  • (DE) Menara Hanspaul y Hannsjörg Hager: Berge und Bergsteiger. Alpingeschichte Südtirols. Bulsan, Athesia, 1994, ISBN 88-7014-809-2.
  • Chiocchetti Nadia: Nosta Jent. Persones y personalités dla Ladinia. Union Generela di Ladins dles Dolomites, 2005, ISBN 88-901703-4-4. .
  • Moritz y cumpanies: 5 vies de Batista Vinatzer de Val te n sëul di. Calënder de Gherdëina 2002 pl. 216-217.

Liams[mudé | muda l codesc]