Vinzenz Peristi

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Vinzenz Peristi
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG

Vinzenz Peristi tlamà nce Zenz Peristi o Vinzi (* 19 de nuvëmber 1909 sa Sacun te Gherdëina ; † 25 de jené 1943, tumà sula front dla Ruscia) fova n scultëur y arpizadëur de Gherdëina.

Biografia[mudé | muda l codesc]

Vinzenz Peristi fova l mut dl moler Josef Peristi de Cherz te Fedom y de Maria Vinatzer che ova arpà l luech da Banch sa Sacun[1].

Ti ani 1923-1925 iel stat sculé de Albino Pitscheider y de Guido Balsamo Stella tla scola d'ert de Sëlva y l à laurà sciche fant tla berstot de Rudolf Vallazza a Urtijëi. Daldò ovel metù su si berstot sa Sacun.

Tl 1928 al giatà, danter 28 concurënc tla mostra "Presepio in Famiglia" a Milan, l prim pest cun na si cripl zipleda tl lën.

Dal 1930 al 1931 iel stat pra l militer a Roma.

Tl 1935 al ancuntà Josef Thorak che fova stat sun Sëurasas y ova udù si crist. Thorak à cherdà tla ustaria da Sacun pra i genitori dl Peristi per damandè chiche ova zipla chël lëur. Per un n semester iel stat tla Cademia de Minca tl 1935-1936. Inò te Gherdëina à Peristi laurà cun Luis Insam y à maridà si sor Anna tl 1939.

Vinzenz Peristi , segondo da man ciancia danter Ludwig Moroder y Arturo Tanesini l podestà da ntlëuta.
Vinzenz Peristi , segondo da man ciancia danter Ludwig Moroder y Arturo Tanesini l podestà da ntlëuta.

Dal 1936 al 1938 iel stat presidënt dla Lia d'Ert de Urtijëi.

Cun l'opzion iel pona jit tl 1940 a sté a Minca cun si fëna y si mut Bruno. Iló laurovel tl atelier de Josef Thorak y jiva nce tla Cademia. Tl 1941 ovl fat pea cun na gran scultura de n vadel ala "Große Deutsche Kunstausstellung" a Minca[2].

Do che Adolf Hitler ova vijità la berstot de Thorak a Minca y l Peristi ne ti ova nia mustrà gran ahta iel stat mandà sula front ulache l ie tumà, nscila conta si mut Bruno.

L dà na bela documentazion de fotos de Peristi che à ancuntà doi iëdesc Luis Trenker. L prim iëde sul lëur sun Sëurasas pra l crist fat cun Batista Walpoth y l segondo iëde tl atelier de Thorak a Minca.


Lëures[mudé | muda l codesc]

Crist de Vinzenz Peristi sun la fòssa de familia sa Sacun
Crist des Vinzenz Peristi tla dlieja de San Durich a Urtijëi
  • San Giuani 1932 [3]
  • Crist de Sëurasas fat cun Batista Walpoth tl 1933. L orighinal ie tl Museum Gherdëina La copia che ie sën sun Sëurasas ie de Giuani y Pepi Senoner da Luca[4][5][6].
  • Crist tla capela de Mont de Pana [7].
  • Crist tla dlieja de Sam Durich .

Prima arpizedes[mudé | muda l codesc]

Adum cun Batista Vinatzer de Val à Vinzenz fat chësta prima arpizedes[8][9]

  • 18 de utober 1931 "diretta" parëi a sud-est dl Steviola.
  • 4 de setëmber 1933 Parëi Nord-Ovest dl Sas Fosch te Val.
  • 8. de setëmber 1933 sfënta nord-uzidënt dl Stevia.
  • Agost 1934 Sas de Mesdì dla Odles (Sfënta Vinatzer de man drëta)
  • 23 de juni 1935 "Direttissima” parëi de uzidënt dla 3° Ciampanil dl Sela.
  • Lugio 1935 Doi variantes tl parëi Sud dl Ciampanil Stabeler tl Vaiolet.
  • 26 de lugio 1935 "Diretta” dl parëi NW dl Ciadinat.
  • 9 de setëmber 1935 parëi SE dla piza Mugoni tl Ciadenat.

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Doris Quitta: Storia dla ustaria da Sacun. Calënder de Gherdëina 2002, pl. 88–89.
  2. Mostra "Große Deutsche Kunstausstellung" a Minca
  3. Calënder de Gherdëina 1978, pl. 72.
  4. Bruno Moroder: 'L crist de Sëurasass. Nos Ladins, 1. Juli 1957.
  5. Cronica 1957. Calënder de Gherdëina 1959, pl. 106.
  6. M. E. (Moroder Eduard) Cristc te Val de Cherdëina. Calënder de Gherdëina 1973, pl. 52-53.
  7. Elsa Runggaldier: Mont de Pana y si capela. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 37.
  8. Paula Moroder: Batista Vinatzer de Val. Calënder de Gherdëina 1970, pl. 70.
  9. Runggaldier: N lecort a bera Batista ViNatzer de Val. Calënder de Gherdëina 1995, pl. 108-116.

Cunliamënc[mudé | muda l codesc]