Vinzenz Peristi
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Vinzenz Peristi tlamà nce Zenz Peristi o Vinzi (* 19 de nuvëmber 1909 sa Sacun te Gherdëina ; † 25 de jené 1943, tumà sula front dla Ruscia) fova n scultëur y arpizadëur de Gherdëina.
Biografia[mudé | muda l codesc]
Vinzenz Peristi fova l mut dl moler Josef Peristi de Cherz te Fedom y de Maria Vinatzer che ova arpà l luech da Banch sa Sacun[1].
Ti ani 1923-1925 iel stat sculé de Albino Pitscheider y de Guido Balsamo Stella tla scola d'ert de Sëlva y l à laurà sciche fant tla berstot de Rudolf Vallazza a Urtijëi. Daldò ovel metù su si berstot sa Sacun.
Tl 1928 al giatà, danter 28 concurënc tla mostra "Presepio in Famiglia" a Milan, l prim pest cun na si cripl zipleda tl lën.
Dal 1930 al 1931 iel stat pra l militer a Roma.
Tl 1935 al ancuntà Josef Thorak che fova stat sun Sëurasas y ova udù si crist. Thorak à cherdà tla ustaria da Sacun pra i genitori dl Peristi per damandè chiche ova zipla chël lëur. Per un n semester iel stat tla Cademia de Minca tl 1935-1936. Inò te Gherdëina à Peristi laurà cun Luis Insam y à maridà si sor Anna tl 1939.
Dal 1936 al 1938 iel stat presidënt dla Lia d'Ert de Urtijëi.
Cun l'opzion iel pona jit tl 1940 a sté a Minca cun si fëna y si mut Bruno. Iló laurovel tl atelier de Josef Thorak y jiva nce tla Cademia. Tl 1941 ovl fat pea cun na gran scultura de n vadel ala "Große Deutsche Kunstausstellung" a Minca[2].
Do che Adolf Hitler ova vijità la berstot de Thorak a Minca y l Peristi ne ti ova nia mustrà gran ahta iel stat mandà sula front ulache l ie tumà, nscila conta si mut Bruno.
L dà na bela documentazion de fotos de Peristi che à ancuntà doi iëdesc Luis Trenker. L prim iëde sul lëur sun Sëurasas pra l crist fat cun Batista Walpoth y l segondo iëde tl atelier de Thorak a Minca.
Lëures[mudé | muda l codesc]
- San Giuani 1932 [3]
- Crist de Sëurasas fat cun Batista Walpoth tl 1933. L orighinal ie tl Museum Gherdëina La copia che ie sën sun Sëurasas ie de Pepi Senoner da Luca[4][5][6].
- Crist tla capela de Mont de Pana [7].
- Crist tla dlieja de Sam Durich .
Prima arpizedes[mudé | muda l codesc]
Adum cun Batista Vinatzer de Val à Vinzenz fat chësta prima arpizedes[8][9]
- 18 de utober 1931 "diretta" parëi a sud-est dl Steviola.
- 4 de setëmber 1933 Parëi Nord-Ovest dl Sas Fosch te Val.
- 8. de setëmber 1933 sfënta nord-uzidënt dl Stevia.
- Agost 1934 Sas de Mesdì dla Odles (Sfënta Vinatzer de man drëta)
- 23 de juni 1935 "Direttissima” parëi de uzidënt dla 3° Ciampanil dl Sela.
- Lugio 1935 Doi variantes tl parëi Sud dl Ciampanil Stabeler tl Vaiolet.
- 26 de lugio 1935 "Diretta” dl parëi NW dl Ciadinat.
- 9 de setëmber 1935 parëi SE dla piza Mugoni tl Ciadenat.
Bibliografia[mudé | muda l codesc]
- Höglinger Elisabeth, Serafini Danila: Vinzenz Peristi. Istitut Ladin Micurá de Rü, 2005, ISBN 8881710609.
- Gerhard Mussner: Pensieres sun l Crist de Seurasas. Calënder de Gherdëina 2002, pl. 82–87.
- Vinzenz Mussner: Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 89-114. .
- Pepi Moroder: Trëi scultëures de Gherdëina, morc te si plu biei ani, Vinzenz Peristi, J. Batista Walpoth, Prof. Anton Anderlan. Calënder de Gherdëina 1955, pl. 42.
Notes[mudé | muda l codesc]
- ↑ Doris Quitta: Storia dla ustaria da Sacun. Calënder de Gherdëina 2002, pl. 88–89.
- ↑ Mostra "Große Deutsche Kunstausstellung" a Minca
- ↑ Calënder de Gherdëina 1978, pl. 72.
- ↑ Bruno Moroder: 'L crist de Sëurasass. Nos Ladins, 1. Juli 1957.
- ↑ Cronica 1957. Calënder de Gherdëina 1959, pl. 106.
- ↑ M. E. (Moroder Eduard) Cristc te Val de Cherdëina. Calënder de Gherdëina 1973, pl. 52-53.
- ↑ Elsa Runggaldier: Mont de Pana y si capela. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 37.
- ↑ Paula Moroder: Batista Vinatzer de Val. Calënder de Gherdëina 1970, pl. 70.
- ↑ Runggaldier: N lecort a bera Batista ViNatzer de Val. Calënder de Gherdëina 1995, pl. 108-116.