Luis Insam
| Articul per Ladin Gherdëina |  |
Luis Insam nce Luis Insam-Tavella, Alois Insam (* 19 de jené 1901 a Urtijëi; † 25.de lugio 1950 a Urtijëi) ie stat n scultëur de Gherdëina.
Luis Insam fova l mut de Maria Moroder, muta de Josef Moroder Lusenberg y de Levisc Antone Insam da Cësanueva. Si pere ova cumprà l luech Doss dl Preve y la cësa daujin dl Tavella a Urtijëi, fata su dal scultëur Francësch Tavella che sen fova jit a sté a Persenon. Perchël ti vëniel dit ala familia Tavella ma i ne fova nia parënc. L à mparà a ziplé da si pere adum cun si fra Rudolf. Tla scola d'ert a Urtijëi al abù sciche maestri Ludwig Moroder y Balsamo Stella[1]. Luis Insam à laurà scialdi per fé modiei per la firma ANRI. Te si berstot al abù passa 40 lerneri i fanc, danter chisc Batista Walpoth, Adolf Vallazza, Fini Moroder y Heindl Moroder da Doss. Vinzenz Peristi che ova maridà si sor Anna fova ënghe suënz te chela berstot.
Ël se à maridà Stina Kostner de Stlejuc y i à abù cater mutans Claudia, Romana, Camilla Gretl y doi mutons Hansi y Walter[2].
Luis Insam ie stat presidënt dla Lia Mostra d’Ert ti ani 1927—29 y à judà pea a njenië la gran mostra dla lia tl 1950, ma puec dis dan la gëurida iel mort.[3].
Lëures
[mudé | muda l codesc]
- Momumënt ai Tumei tla viëra tla curtina de Dlieja Santa Maria ad Nives cun n relief dla Madona che cunselea l saudè che mor.
- Gran crist de Col de Flam de lën de castania sëura Urtijëi dl 1933[4]. Tl 1967 ie l creist stat tëut ju ësc y metù a sosta te na nueva capela.
- 6 torzes cun pitla figures de vëscui, di apostuli S. Piere y S. Paul y doi angiuli tla dlieja San Durich a Urtijëi[5].
- Arcangiul San Michiel, che maza 1 dragon tla capela de Mont de Pana.
- L Museum Gherdëina à 29 mudiei uriginei de Luis Insam fac per l'ANRI y na gran cripl a forma de autere.
Mostres
[mudé | muda l codesc]- Gauausstellungen Tirol-Vorarlberg a Dispruch 1940-1944. Luis Insam a metù ora uni an pra chësta mostra adum cun Raimund Mureda (Moroder), Siegfried Moroder, Albino Pitscheider y Engelbert Perathoner. Chisc fova si lëures: gran cë de Andreas Hofer, siadëur, paures che pua, paures che desmonta, loma cun pop, familia che scota su Hitler (fova da udëi n pez tl Museum Gherdëina).
- N lecurdanza de Luis Insam ie stata fata da pert dla grupa Ruscel na mostra tl 1960 tla sala dl chino Dolomiti cun 43 de si scultures.
- Mostra da pert dl Museum de Gherdëina tla sala dia bibliotech dla Cësa di Ladins n memoria de Luis Insam per l 25. anual de si mort.
Notes
[mudé | muda l codesc]- ↑ Vinzenz Mussner: Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri, Calënder de Gherdëina 1981, pl. 108-109.
- ↑ Toni Senoner: Hansi Insam - Vijantone dl Tavela d‘Urtijei. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 199-201.
- ↑ Storia dl’Esposizion dl’Ert de Gherdëina a Urtisei (1920—1950). Calënder de Gherdëina 1951, PL. 54-56
- ↑ M.E. (Eduard Moroder): Cristc te Val de Cherdëina. Calënder de Gherdëina 1973, pl. 50.
- ↑ Friedrich Moroder, Eduard Moroder: La Dlieja de S. Durich a Urtijei. Calënder de Gherdëina 1972, pl. 42.
Bibliografia
[mudé | muda l codesc]- Leo Crepaz da Maidl: Eurità y turmënt de n bel talënt. Calënder de Gherdëina 1956. pl. 46.
- Josef Kostner (J.K.): Bera Luis Insam de Levisc Antone. Calënder de Gherdëina 1975. pl. 56.
- Dora Welponer: Na maridaia n pue da ri. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 102-103. Fotos de lëures.
- Helmuth Oehler: Skulptur im Nazionalsozialismus in Tirol. Ein Überblick. Da Wolfgang Meighörner (Hrsg.): Zwischen Ideologie, Anpassung und Verfolgung. Kunst und Nationalsozialismus in Tirol. Catalog dla mostra tl Landesmuseum Ferdinandeum a Dispruch 2019 pl. 164-179 (tudësch).