Lia Mostra d’Ert
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
La Lia Mostra d’Ert, nce Kreis der Kunstschaffenden y Circolo degli Artisti ie na lia de cultura de Gherdëina cun sënta sun Plaza de Sant Antone a Urtijëi.
Storia
[mudé | muda l codesc]Bele tl 1910 se ova na grupa de scultëures de Gherdëina, che fajova dant al dut ert sacra, metù adum te na cooperativa che se tlamova Productiva. Chësta cooperativa ova 40 cumëmbri. La rejon fova chëla de pudëi vënder i lëures ziplei zënza messëi passé tres i ferlëigheri che fova la dites che vëndova ora de Gherdëina, ulache jiva la masra pert dla scultures. La Productiva fajova ncé cataloghes y metova ora scialdi te na vetrina turonda dla Villa Venezia che fova dl scultëur Batista Moroder Jumbiërch[1].
Do la prima gran viëra tl 1920, do n idea de Vinzenz Moroder-Resciesa[2], se à n valgun scultëures de Urtijëi, August Runggaldier Furdenan, Jakob Mussner Scizr, Jakob Crepaz Maidl y Vinzenz Moroder, Konrad Pitscheider y Ludwig Moroder metù adum per fé na nueva lia Ausstellugsverein per mëter ora y vënder diretamënterla la scultures zipledes[3]. La lia se ova mpenià de ti pité ai scultëures de Gherdëina de pudëi presenté y se vënder si lëures plu che auter tla mostres tenides d’instà.
Ai 4 de setëmber dl 1939 ie stata inaugureda la prima sënta dla lia tla Casa dell’Artigiano, ntlëuta cësa dl Fascio, cun l susteni dl podestà Arturo Tanesini. Chësta mostres ie mé tumedes ora l ann 1944 y 1945 davia che l cumisser Sanoner ti à lascià la sala dla mostres ala Wehrmacht[4].
Bele l ann 1946 iesen inò stac boni dla mëter a jì, cun gran suzes. La zaita Dolomiten ova scrit de chësta mostra: Tlo iel forzes jëunes che lëura y che ne uel nia n savëi dla vedla maniera de lauré, de cialé do a modiei o fajan series medemes. Chisc jëuni cumbat l kitsch, l lëur religëus y i lëures de livel bas per i turisć. L ie lëures de jëuni artisć che spiedla defin l’ana dl tëmp, sciche mé nzaul sun chësc mond, (traduzion dal tudësch)[5].
Do la segonda gran viëra fova la ueia de purté velch de nuef y de mudé drët granda. Bele pra la mostra da d’insta dl 1947 an spartì l lëur artejanel da chël plu artistich. Nsci an metù ora te doi salamënc desferënc. I lëures plu artistics ie unì metui ora tla cësa dla Lia Mostra d’Ert sun plaza Sant Antone a Urtijëi y chëi plu tradizionei tla cësa dla scola elementera a Urtijëi. La spartizion à purtà a de gran descuscions y n à fat ora tla Lia de mustré mé lëures atuei y persunei. N chël ann, 1947, iel nce unì mudà l inuem dla lia, da Ausstellungsverein a Kreis der Kunstschaffenden - Circolo degli Artisti. N ova nce metù su la regula che n ëssa mé metù ora lëures atuei che rejona de si tëmp y che lascia recunëscer la persunalita dl artist. [6]Uni ann univel metù a jì la mostra da d’insta, ma la tenscion danter modernità y tradizion fova for majera, tant che do la mostres dl 1952 y 1953 se à l cunsëi sparti y l fova nasciuda la grupa Ruscél.
Ti ani 1960, canche l'ert sacra ie jita dassën doju te Gherdëina pervia dl cunzil Vatican segondo y dla ntroduzion te Gherdëina dla mascins da ziplé, an cialà de jì a fé mostres coletives ënghe oradecà, danter l auter n iede tla Galleria Agostiniana a Roma. A Urtijëi daujin ala coletives unìvel metù a jì mostres de artisć de oradecà sciche l moler Karl Plattner, l scultëur Augusto Murer y Angelo Biancini, che fajova opres de ceramica. La lia a scumenciá a urganisé nce viages de cultura, cunferënzes, cunzerc y cineforum.
De nuvëmber dl 1969 iel zapà ite te n nuef cunsëi dla lia, do de gran descuscions, truepes jëuni, che ova fat la scoles autes de ert y academiches y che ova nce fat pert di muvimënc dl '68 sciche Franz Schrott, Albert Moroder, Manfred Mureda, Norbert Moroder, Adolf Kostner, Egon Moroder, Markus Schenk, Leander Piazza y Wilfried Senoner. Na mostra tla cësa dl Circolo a Urtijëi che á fat scialdi fazion, per vester stat zeche defin nuef, ie stata MAMALEEG de Manfred Mureda, Markus Schenk, Leander Piazza y Egon Moroder.
Tl 1971 univa ora na zaita Sckat cun caricatures, tesć y poejies de uni rujeneda.
Tl 1972 ie l inuem Kreis der Kunstschaffenden stat mudà a Kreis für Kunst und Kultur - Circolo artistico e culturale - Lia Mostra d’Ert, ajache cun l'atività artistica univa ncé fata truepa ativitá de cultura de uni sort. Tl 1973 ie unic stac fac ora i locai cun na biblioteca cun castli nueves per i passa 2.000 libri per la majera pert d'ert.
Tl 2007 ie udida naugureda na cësa nueva, doche la vedla fova unida zareda ju, numineda pona “Cësa per la junanza, ert y cultura”.
Dal 2009 nchin al 2012 iel unì dat ora la zaita culturela “Puhin” cun articuli y poejies de uni rujeneda. Tla redazion fòvel Ivan Senoner, Tobia Moroder, Simon Perathoner, Diego Perathoner, Fabio Perathoner y Lukas Pitscheider.
Tl 1996 ie stata metuda su la cooperativa Unika che à seurantëut la funzions dla Lia Mostra d'Ert di primes 40 ani de fé cunëscer y vënder i lëures dl artejanat artistich de Gherdëina.
Primes presidënc
[mudé | muda l codesc]- August Runggaldier Furdenan 1920-1923
- Ingenuin Degasper 1923
- Vinzenz Moroder 1924-1926 y 1927
- Luigi Pezzei 1926-1928 y 1929-1933
- Luis Kostner Stlujuc 1933-1936
- Vinzenz Peristi 1936-1938
- Carlo Crepaz Maidl 1938-1940
- Vinzenz Moroder Scurcià 1940-1945
Notes
[mudé | muda l codesc]- ↑ Storia dl Circolo - Lia Mostra d'ert
- ↑ N amich di artistc: L’Union di Artistc. Calënder de Gherdëina 1962, pl. 54-55.
- ↑ Vinzenz Mussner: Na vita danter y do doi gran viëres. Calënder de Gherdëina 1991. pl. 159.
- ↑ Grupa de scultëures de Urtijëi cun Arturo Tanesini.
- ↑ Heinrich Watschgler: Dolomiten, Bulsan 31 de agost 1946.
- ↑ Protokollheft 1942-1947, archiv dl Circolo - Lia Mostra d'Ert.
Bibliografia
[mudé | muda l codesc]- Storia dl Esposizion a Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1951. pl. 54-56.
- Sofia Stuflesser: 100 ani Circolo – Lia Mostra d’Ert. Calënder de Gherdëina 2020, pl. 160.
- Cënt ani Circolo, Lia Mostra d'Ert y Istitut Ladin Micurà de Rü, Urtijëi 2020. ISBN 978-88-8171-140-6.
- Adolf Kostner: L circuì artistico-culturel. Calënder de Gherdëina 1971, pl. 37-40.