Grupa Ruscél

Da Wikipedia
Artexhibition of the "Group 13" in the Domenicaner Gallery Bolzano 1954
cudejel dla mostra dla "grupa 13" tla galaria Domenicans Bulsan 1954
Tyrolean Artpavilion Innsbruck 1967 Groupexhibition "Ruscél" Gardena Valley
cudejel dla mostra tl Kunstpavilion a Dispruch 1967 dla grupa "Ruscél"
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG

Ruscél fova na grupa de artisć de Gherdëina ti ani 1956-1968

Coche nasc la grupa Ruscél[mudé | muda l codesc]

Dala grupa Lia Mostra d’Ert, Kreis für Kunstschaffenden se à l ann 1953 spartì na pert de cumëmbri metan su la grupa Ruscél, che tl prim ova mo inuem Grupa di 13.[1]. For inò univel fat doi mostres da d’insta. La mostra de ert tradizionela de Gherdëina fova tla sala dla Mostra d’Ert sun Plaza Sant Antone. La grupa Ruscél al incontra presentova si lëures ti primes ani tl chino Dolomiti a Urtijëi. Ai 13 de lugio 1963 à la grupa pedù giaurì na si sala tla cësa dla vedla scola ulache l ie al didancuei la Posta cun na mostra sun Josef Moroder[2]. Tla sala dl chino Dolomiti ova 15 artisć dla grupa Ruscél metù ora l ann 1956 si lëures. La zaita Dolomiten scrisc: I artisć dla grupa Ruscél ie dastramp criatives y pudëssa se mustré sun gran mostres tla Talia y nce oradeca (traduzion dal tudësch).[3]. Ufizialmënter ie unida metuda su la grupa Ruscél ai 12 de merz l ann 1957 da Guido Dauru, Gottfried Moroder, Rudolf Moroder Rudolfine, Viktor Moroder, Luis Piazza, Mili Schmalzl y Adolf Vallazza. Dal scumenciamënt mpo fovel nce leprò Josef Kostner, David Moroder, Raimund Mureda y Rudolf Moroder de Gottfried. Tl 1954 oven pudù mëter ora tla Domenikaner-Galerie a Bulsan. Śën fova nce ruvà leprò  pra la grupa Edmund Moroder, Finy Martiner, Gottfried Moroder junior, Bruno Vallazza, Karl Vallazza y Markus Vallazza.

Mostres internazioneles[mudé | muda l codesc]

Uni ann metova la grupa “Ruscel” a jì mostres persuneles o culetives y sëuraprò nce mostres oradeca, coche a Firenze, Minca, Stockholm o Dispruch. Tres n liam strënt cun l Südtiroler Künstlerbund a la grupa Ruscél nce fat pea pra mostres oradeca y cuncorsc dèrt che à purtà nce plu pesć ai artisć de Gherdëina. Tl 1967 à la grupa Ruscél metù ora tl Kunstpavillon de Dispruch lëures de Markus Vallazza, Alfred Vallazza, Adolf Vallazza, Josef Kostner y Martin Demetz. Tl catalog dla mostra a Dispruch tl 1967 ova Gottfried Hohenauer scrit: Dala tëma che la tradizion nraviseda pudësse safuië n vif svilup artistch ie nasciù l Ruscél (traduzion dal tudësch). [4] Nce la zaita AZ Allgemeine Tiroler Anzeiger ova scrit de chësta mostra: Bele dan 10 ani ova scultëures de Gherdëina metù ora tlo a Dispruch. Ntlëuta fova metù ora artejanat artistich ma śën iel da se fé marueia coche chëi de Gherdëina se presënta. Ёi à tëut su la tendënzes modernes, jan a crì stredes persuneles (traduzion dal tudësch).[5].

La grupa Ruscel metova ora suenz tla vedla scola elementera ulache sën ie la sënta dla posta.
La grupa Ruscel metova ora suenz tla vedla scola elementera ulache sën ie la sënta dla posta.

L suzes dla grupa “Ruscél” univa da ann a ann majer, nchina l ann 1964. Ma pò da ntlëuta fovel for manco da lëur, tant che 50 scultëures ova messù la dé su. L cunzil vatican (1962-1965) y la mascins da ziplé, unides su ti ani 1960, à nce purtà pro a na stënta de lëur. Ntëur ala fin di ani 1960 l à la grupa “Ruscél” data su. Feter te chël tëmp se al furmà a Urtijëi na grupa cun tendënzes artistiches plu nueves, astrates tlameda Indra.  I cumëmbri de chësta grupa fova Albert Moroder, Norbert Moroder, Adolf Kostner, y Markus Schenk. 

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Elfriede Perathoner: Grödner Krippenschnitzkunst, Folioverlag 2004. p. 52/53. ISBN 3-85256-279-1
  2. Cronica,Calënder de Gherdëina 1956, 1958, 1960.
  3. Dolomiten 24 de agost 1965, ora dl liber 100 ani Lia Mostra d’Ert Urtijëi, plata 30, Lia Mostra d’Ert Urtijëi 2020, ISBN:978-88-8171-140-6
  4. Ausstellungskatalog der Gruppe Ruscel 1967, Archiv des Kreises für Kunst und Kultur.
  5. Allgemeine Tiroler Anzeiger, Tagesgeschehen, 2 de agost dl 1967, da Elfriede Perathoner: Grödner Krippenschnitzkunst Folioverlag 2004, p.55 ISBN 3-85256-279-1.

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

Cëla nce[mudé | muda l codesc]