Raimund Mureda

Da Wikipedia
Lëur de Raimund Mureda te curtina a Santa Cristina
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG


Raimund Mureda (Moroder) (* 30 de agost 1908;† 28 de jené 1985) ie stat n scultëur de Gherdëina y diretëur dla Scola d'Ert de Urtijëi.

Biografia[mudé | muda l codesc]

Nasciù da Filippina Kostner y Karl Moroder de Lenert na familia de scultëures. Ntan l fascism al messù mudé l'inuem de familia Moroder a Mureda y ël à mantenì chësc inuem ladin per duta si familia. Ël à maridà Maria Holzknecht da Martin y à abù 5 fions Margherita, Karlheinz, Manfred, Martina y Patrizia. L à fat la scola d'ert a Urtijëi, ie stat lerner pra Hermann Moroder Jumbiërch y fant pra Cristl Runggaldier da Janon. Ël à studià a Monza cun Arturo Martini, a Firenze cun Libero Andreotti y Bruno Innocenti. Temp de viëra ie1 stat doi semestri tla Cademia de Minca dal profesëur Pleeker. L à scumencià a nsenië tla scola profesciunela de Persenon tl 1936. L ann 1936/37 ie1 stat nseniant de mudelé tla Scola d’Ert de Castelmassa (RO). L an 1938 al scumencià a nsenié mudelé nfin al an 1957. Dal 1957 mpò à1 po mena la scola sciche di­retëur nfin 1 an dla pension 1976.

Raimund Mureda ie stat ai 19 de lugio 1945 un di 19 uemes che cun na senteda tl Hotel Madonna a Urtijëi à metu su la Union di Ladins de Gherdëina y l ie stat cunselier dla Union dal 1947 al 1949[1]. Ël ie stat fundadëur tl 1958 cun Robert Moroder presidënt, Hermann Moroder-Jumbierch, Heinrich Moroder-Doss, Alex Moroder, Luis Piazza, Vigil Prugger dl Museum Gherdëina. L ie stat ncé cunmëmber dla grupa Ruscel. Do la viëra iel stat cunselier tl cunsëi dla Lia Mostra d’Ert a Urtijëi. Raimund Moroder à nce sunà l saxofonn pra la mujiga de Urtijëi[2].

Lëures[mudé | muda l codesc]

  • Madre Atesina na gran scultura de mauta cueta che ti à purtà n prim premi a Roma tl 1934.
  • Scultures de nëif cun Oswald Moroder dan la viëra a Urtijëi y tla Val de Puster, a Sanciana n saudé y a Toblach n gran alpino per la garejedes de schi “Littoriali"[3]
  • Scultures tla nëif a Urtijëi do la viëra[4]
  • Mununënt de lën tla capela di tumei de Santa Cristina.
  • N pestin a doi moles per stlufé i graniei de orde. Scultura sun 1 pustamënt dla funtana dan la Cësa di Ladins a Urtijëi. Reprejentea n pitl muliné che jeta ora i graniei de orde[5].
  • Pitla figura de bront dl Spinalonga.

Scric publichëi[mudé | muda l codesc]

  • Na scola chier stredes nueves. Calënder de Gherdëina 1976, pl. 65.

Mostres[mudé | muda l codesc]

  • Mostra "Bienale de Bulsan". Prim premi cun la scultura te lën "Il legionario morente".
  • Mostra a Roma cun Mili Schmalzl, Hans Piffrader y Ignaz Gablonertl 1938[6].
  • Gauausstellungen Tirol-Vorarlberg a Dispruch 1940-1944. Raimund Mureda (Moroder) a metù ora adum cun Luis Insam, Siegfried Moroder, Albino Pitscheider y Otto Moroder uni an[7].
  • Ai 15 de setëmber 1979 giaurida dla mostra de Raimund Moroder tla sala dla Lia Mostra d’Ert a Urtijëi.
  • Auril 1985 tla galeria cumenela de Persenon a Bulsan tla galeria Goethe[8].
  • Museum Gherdëina [9]
  • Museum de Gherdëina 2018, mostra de Raimund Mureda y Luis Piazza tla cësa di congresc a Urtijëi[10]-

Cëla nce[mudé | muda l codesc]

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Vinzenz Peristi: I 38 cunsëies dla Union di Ladins de Gherdëina dal 1945 al 2014. Calënder de Gherdëina 2015, pl.61.
  2. Saxofonn. Calënder de Gherdëina 2004, pl. 21
  3. Edgar Moroder, Karlheinz Mureda: Gran figures de nëif fates ti ani 1936 y 1938. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 218-221.
  4. Edgar Moroder: Figures de nëif dl prufessëur Raimund Mureda do l 1945. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 79-80.
  5. Calënder de Gherdëina 2009, foto dancà.
  6. Mythen der Diktaturen Kunst in Faschismus und Nationalsozialismus - Miti delle dittature Arte nel fascismo e nazionalsocialismo 2019.
  7. Karl Paulin: Heimatliche Kunstblüte im 5. Kriegsjahr, unsere Künstler im Rahmen der Gau-Kunstausstellung Innsbruck 1944. Bozner Tagblatt 28. Juli 1944, pl. 3
  8. Carl Insam: Cronica 1985. Calënder de Gherdëina 1987, pl. 166.
  9. Cari Insam: Cronica 1992. Calënder de Gherdëina pl. 173.
  10. Sofia Stuflesser, Claudia Urthaler: Cronica 2018. Calënder de Gherdëina 2019, pl. 278.

Bibliografia[mudé | muda l codesc]