Martin Demetz
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
| Martin Demetz | |
|---|---|
| Auter inuem | Martl Demetz |
| Nasciù/da | 26 de agost dl 1930 a Santa Cristina |
| Mort/a | 20 de merz 2007 |
| Suplì/da | Santa Cristina |
| Educazion | Istituto d'Arte Unieja |
| Operes cunesciudes | Lëures de bront tla dlieja de Santa Cristina |
Martin Demetz, nce Martl Demetz (* 26 de agost 1930 a Santa Cristina; † ai 20 de merz 2007 a Santa Cristina), ie stat n scultëur de Gherdëina.
Biografia
[mudé | muda l codesc]Martin Demetz ie nasciù tla cësa Palua Dessëura a Soplajes. La prima scoles al fat a Rufach tl Elsass, cun passa 500 mutons de Südtirol per pudëi fé la scoles tudësces. Pona iel jit inant a Schweikelberg y ala fin a Salem.
L à studia a Unieja tl "Istituto d’Arte” y dal 1954 al 1971 al nsenià plastiga tl "Istituto d’arte" de Trent.
Dal 1971 al 1991 ie Martin Demetz stat diretëur dl Istitut d'Ert de Sëlva[1].
Martin Demetz ie nce stat vizepresidënt dla Union di Ladins de Gherdëina dal 1974 al 1976.
Lëures
[mudé | muda l codesc]- Scultura sun Plaza Mazzini a Bulsan
- ”2a Biennale Internazionale del Bronzetto Dantesco” a Ravenna. L lëur metù ora ie śën tl "Centro Dantesco" tl museum de Dante a Ravenna.[2]
- La storia de Zacheo te sies tofles de bront sula nueva rëjes dla dlieja de Santa Cristina[3].
- Tla dlieja de Santa Cristina al nce fat l nuef autere, doi amboni, doi portalumes, l buchel dal’ega santa y na cassëta per la dunfiertes. Sun porta de jegher na piata de bront.
- Scultura de bront pra la frabica “Prinoth” d’Urtijëi.
Mostres
[mudé | muda l codesc]- Si prima mostra persunela al fat l ann 1964 tla galeria ”Il Castello” de Trent; ti ani do àl metù ora a Bulsan tla galeria "Goethe”, a Urtijëi tla sala dl "Ruscél”, a Trënt tla galaria ”M. Fogolino”, a Verona tla galaria ”Ferrari”, a Dispruch tl "Kunstpavillon”, a Roma tl "Palazzo delle Esposizioni”.
- Tla sënta dla Lia Mostra d'Ert a Urtijëi tl nuvëmber 1982[4].
- A Bulsan tl "Merkantilgebäude adum cun i scultëures de Gherdëina Guido Sotriffer, David Moroder, Heinrich Moroder jun., Rudolf Moroder-Rudolfine, Finy Moroder y Guido Daurù per l "Südtiroler Künstlerbund"[5].
- Mostra tla Cësa di Cungresc de Urtijëi dl 2001 cun catalogh.
- Mostra ti selfs dla Cassa Raiffeisen de Santa Cristina[6].
Scric
[mudé | muda l codesc]- L Istitut d'Ert de Sëlva. Calënder de Gherdëina 1974, pl. 65.
Premies
[mudé | muda l codesc]- 1966 concurs naziunel a Rimini, prim prëmi y bedaia d’or sëurandata dal presidënt dl senat Cesare Merzagora[7].
- 2000 ani di Ladins mostra sota l titul “Storia y usanzes ladines”. Prim premi per autri materiai[8].
Notes
[mudé | muda l codesc]- ↑ Josef Runggaldier, Laura Ciechi: 25 ani scola mesana tla vai. Calënder de Gherdëina 1987,pl. 80.
- ↑ Uneranza. Calënder de Gherdëina 1976, pl. 70.
- ↑ Alexia Grossi: Cronica 1995. Calënder de Gherdëina 1997, pl. 204.
- ↑ Cronica 1982. Calënder de Gherdëina 1984, pl. 167
- ↑ Carl Insam: Cronica 1985. Calënder de Gherdëina 1987,pl. 166.
- ↑ Sofia Stuflesser, Claudia Urthaler: Cronica 2017. Calënder de Gherdëina 2018, pl. 251.
- ↑ Cronica 1966. Calënder de Gherdëina 1968, pl. 102.
- ↑ Carl Insam: Cronica 1985. Calënder de Gherdëina 1987,pl. 166.
Cëla nce
[mudé | muda l codesc]Bibliografia
[mudé | muda l codesc]- Na mostra de lëures de Martin Demetz. Calënder de Gherdëina 1981, pl.42-44.
- Luis Stuffer: L pruf. Martl Demetz y si lëures te dlieja de S. Crestina. Calënder de Gherdëina, pl. 184-186.
- Georg Demetz: Lecurdanza a Martin Demetz Palua. Calënder de Gherdëina 2008, pl. 238-