Vai al contenuto

Martin Demetz

Da Wikipedia
Articul per Ladin Gherdëina
Martin Demetz
Auter inuem Martl Demetz
Nasciù/da 21 de juni dl 1930 a Santa Cristina
Mort/a 2007
Suplì/da Santa Cristina
Educazion Istituto d'Arte Unieja
Operes cunesciudes Lëures de bront tla dlieja de Santa Cristina

Martin Demetz, nce Martl Demetz (* 21 de juni 1930 a Santa Cristina; † 2007 a Santa Cristina), ie stat n scultëur de Gherdëina.

Biografia[mudé | muda l codesc]

Martin Demetz ie nasciù tla cësa Palua Dessëura a Soplajes. La prima scoles al fat a Rufach tl Elsass, cun passa 500 mutons de Südtirol per pudëi fé la scoles tudësces. Pona iel jit inant a Schweikelberg y ala fin a Salem.

L à studia a Unieja tl "Istituto d’Arte” y dal 1954 al 1971 al nsenià plastiga tl "Istituto d’arte" de Trent.

Dal 1971 al 1991 ie Martin Demetz stat diretëur dl Istitut d'Ert de Sëlva[1].

Martin Demetz ie nce stat vizepresidënt dla Union di Ladins de Gherdëina dal 1974 al 1976.

Lëures[mudé | muda l codesc]

  • Scultura sun Plaza Mazzini a Bulsan
  • ”2a Biennale Internazionale del Bronzetto Dantesco” a Ravenna. L lëur metù ora ie śën tl "Centro Dantesco" tl museum de Dante a Ravenna.[2]
  • La storia de Zacheo te sies tofles de bront sula nueva rëjes dla dlieja de Santa Cristina[3].
  • Tla dlieja de Santa Cristina al nce fat l nuef autere, doi amboni, doi portalumes, l buchel dal’ega santa y na cassëta per la dunfiertes. Sun porta de jegher na piata de bront.
  • Scultura de bront pra la frabica “Prinoth” d’Urtijëi.

Mostres[mudé | muda l codesc]

  • Si prima mostra persunela al fat l ann 1964 tla galeria ”Il Castello” de Trent; ti ani do àl metù ora a Bulsan tla galeria "Goethe”, a Urtijëi tla sala dl "Ruscél”, a Trënt tla galaria ”M. Fogolino”, a Verona tla galaria ”Ferrari”, a Dispruch tl "Kunstpavillon”, a Roma tl "Palazzo delle Esposizioni”.
  • Tla sënta dla Lia Mostra d'Ert a Urtijëi tl nuvëmber 1982[4].
  • A Bulsan tl "Merkantilgebäude adum cun i scultëures de Gherdëina Guido Sotriffer, David Moroder, Heinrich Moroder, Rudolf Moroder-Rudolfine, Finy Moroder y Guido Daurù per l "Südtiroler Künstlerbund"[5].
  • Mostra tla Cësa di Cungresc de Urtijëi dl 2001 cun catalogh.
  • Mostra ti selfs dla Cassa Raiffeisen de Santa Cristina[6].

Scric[mudé | muda l codesc]

  • L Istitut d'Ert de Sëlva. Calënder de Gherdëina 1974, pl. 65.

Premies[mudé | muda l codesc]

  • 1966 concurs naziunel a Rimini, prim prëmi y bedaia d’or sëurandata dal presidënt dl senat Cesare Merzagora[7].
  • 2000 ani di Ladins mostra sota l titul “Storia y usanzes ladines”. Prim premi per autri materiai[8].

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Josef Runggaldier, Laura Ciechi: 25 ani scola mesana tla vai. Calënder de Gherdëina 1987,pl. 80.
  2. Uneranza. Calënder de Gherdëina 1976, pl. 70.
  3. Alexia Grossi: Cronica 1995. Calënder de Gherdëina 1997, pl. 204.
  4. Cronica 1982. Calënder de Gherdëina 1984, pl. 167
  5. Carl Insam: Cronica 1985. Calënder de Gherdëina 1987,pl. 166.
  6. Sofia Stuflesser, Claudia Urthaler: Cronica 2017. Calënder de Gherdëina 2018, pl. 251.
  7. Cronica 1966. Calënder de Gherdëina 1968, pl. 102.
  8. Carl Insam: Cronica 1985. Calënder de Gherdëina 1987,pl. 166.

Cëla nce[mudé | muda l codesc]

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

  • Na mostra de lëures de Martin Demetz. Calënder de Gherdëina 1981, pl.42-44.
  • Luis Stuffer: L pruf. Martl Demetz y si lëures te dlieja de S. Crestina. Calënder de Gherdëina, pl. 184-186.
  • Georg Demetz: Lecurdanza a Martin Demetz Palua. Calënder de Gherdëina 2008, pl. 238-