UNIKA Val Gardena

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG
Mostra UNIKA 2021 tl self dal tennis de Urtijëi.
Mostra UNIKA 2021 tl self dal tennis de Urtijëi.
Ntreda tla mostra UNIKA 2021 tl self dal Tennis de Urtijëi.
Ntreda tla mostra UNIKA 2021 tl self dal Tennis de Urtijëi.

La UNIKA Val Gardena ie na cooperativa de artisć y artejans, mascimamënter scultëures tl lën y depenjadëures de Gherdëina. L'UNIKA tën na mostra di lëures di cumëmbri uni ann ala fin de agost-primes de setëmber tl self dal tennis a Urtijëi da passa 25 ani incà. L ie la sëula mostra d'ert anuela tl Trentin-Südtirol. UNIKA uel vester "na seva de sustëni per l artejanat artistich de Gherdëina"[1].

Storia[mudé | muda l codesc]

Bele tl 1910 se ova na grupa de scultëures de Gherdëina, che fajova dant al dut ert sacra, metù adum te na cooperativa che se tlamova Productiva. Chësta cooperativa ova 40 cumëmbri. La rejon fova chëla de pudëi vënder i lëures ziplei zënza messëi passé tres i ferlëigheri che fova la dites che vëndova ora de Gherdëina, ulache jiva la masra pert dla scultures. La Productiva fajova ence cataloghes y metova ora scialdi te na vetrina turonda dla Villa Venezia che fova dl scultëur Batista Moroder Jumbiërch[2]. Dal 1825 mpò l bon fonz dl artejanat dl lën de Gherdëina ie unì renfurzà dala scoles d’ert – la “Cademia” de Urtijëi y la scola d'ert de Sëlva. Bele tl 19sm secul jiva n valguni a miurè si ert tla academies de Minca y de Viena.

Do la prima gran viëra tl 1920 se à pona n valgun scultëures de Urtijëi, August Runggaldier Furdenan, Jakob Mussner Scizr, Jakob Crepaz Maidl y Vinzenz Moroder-Resciesa metù adum per fé na nueva lia Ausstellugsverein, Lia Mostra d’Ert per mëter ora y vënder diretamënter la scultures zipledes. La lia se ova mpenià de ti pité ai scultëures de Gherdëina de pudëi presenté y se vënder si lëures plu che auter tla mostres tenides d’instà. Tl 1939 ova la lia pona giatá na si sënta sun plaza Sant Antone a Urtijëi per fé mostres d'ert. Ti ani 1970 ie chësta lia plutosc deventeda na lia de cultura y i scultëures ova perchël sentí l bujën de mëter n mostra l lëur nce per vënder a n autra maniera.

L'artejanat dl lën ie stat per la masra pert dla families de Gherdëina per truepes ani la ressursa economica plu mpurtanta. Per l'artejanat dl lën, ars sacra de Gherdëina ie sta l Conzil Vatican segondo una dla masra gaujes de crisa y truepes scultëures ova messù lascé si mestier. Ti ani 1960 ie nce stata na gran industrialisazion dl artejanat de Gherdëina cun la mascins da ziplè.

Storia dla bola[mudé | muda l codesc]

Tl 1973, cun la ntroduzion dla bola, na marca turonda de mitel da mëter te uni scultura fata a man, dà l scultëur tres la Camera dl Cumerz de Bulsan, la garanzia l drë lëur fat a man.

Storia de UNIKA[mudé | muda l codesc]

L 1994 à purtà l’ucajion per festejé i 25 ani dla “bola” y l ie nasciui i "Dis dl ert de Gherdëina" ulache de gran scultures univa metudes ora tla stredes y plazes dla val. Tl 1995 à pona dant al dut Ewald Demetz cun Heiner Wenzel espert de marketing, Sepl Mussner y Franz Canins abù l'idea de ji a fé la mostres dl lëur artistich y fat a man tl self dal Tennis a Runggadic.

La prima mostra a Runcadic purtova mo dant mascimamënter ert sacra ma n ann daldò tl 1996 se oven bel de plù destacà dala tradizion y iesun jic de plu tla ert creativa coche Egon Stuflesser Digon ova dit: "N ulova mefun se desferenzië l plu che la jiva dala produzion de massa y giaurì na funestra ala fantasia. La tradizion di auteresc cun si sanc pitova mé plu puecia puscibltà de se tré l viver.” La majera pert di artejans fova ntlëuta stluc te si berstots y zënza na butëiga ulache i ëssa pedù mëter ora si lëures. Perchël fova la prima mostres propi sciche festes de giaurida ala cumenanza. N se rendova cont tanc che fova mo artejans/artistc te Gherdëina. Tl 1999 ie unida metuda su – per rejons organisatives – la cooperativa UNIKA ufiziela. Si prim presidënt ie stat Ewald Demetz, plu tert Giuseppe Rumerio, Filip Moroder Doss, Egon Stuflesser y truepes autri. N recunescimënt mpurtant per UNIKA ie stat l “SMG – Südtirol Marketing Award”. Tl an 2005 ie unida giaurida a Runggadic na galaria d'ert UNIKA daviërta dut l an.

N valgun proiec UNIKA[mudé | muda l codesc]

  • Cëves. Uni scultëur ziplova n cë, n pultré y duc i pec univa metui adum per dé l carater individuel dla persones y tl medemo tëmp l' idea dl lëur coletif tl 2001.
  • Fans. L ie uni zipledes 50 figures de grandëza naturela de persones apasciunedes a n juech de sport tl an 2004.
  • Wings. Na lingia de gran eles metudes su pra l'autostreda daujin a Sterzing. L proiet ie sta finanzià dala firma Leitner.
  • movemënt. N gran cë aut passa sies metri, metù adum cun 50 pertes de lën. L ie n monumënt al spirt de grupa y ala ulentà de lauré deberieda di cumëmbri de UNIKA. Fat tl 2012
  • Alpinists. Pasa 20 statues de alpinists de grandëza naturela zipledes per la firma Sportler tl 2013.
  • Troi UNIKA. Statues sun n troi sun Cëndevaves tl 2016.
  • Ert tl zenter. Bienala ulache l vën metù ora ert tl zenter de Urtijëi, Santa Cristina y Sëlva dal 2019.

UNIKA aldidancuei[mudé | muda l codesc]

UNIKA uel judé l svilup de na nueva generazion de artistc, scultëures, zipladëures d'urnamënt, depenjadëures, nduradëures, graficher fotografs y iuvelieres.

Publicazions UNIKA[mudé | muda l codesc]

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Georg Demetz: 20. UNIKA 2014. UNIKA 2014.
  2. Storia dl Circolo - Lia Mostra d'ert

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

  • Rudi Kostner: UNIKA - dis de ziplé. Calënder de Gherdëina 1997, p. 95
  • Manuela Piazza Pitscheider: L’Unika tl'America. Calënder de Gherdëina 2001, p. 142
  • Sepl Mussner Zorz: 10 ani Unika. Calënder de Gherdëina 2005, p. 79
  • Seppl Mussner Zorz: 15 ani UNIKA. Calënder de Gherdëina 2010, p. 159
  • Heidi Rungger: 25 ani Unika. Calënder de Gherdëina 2021, p. 175

Internet[mudé | muda l codesc]