Val

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG
Val tl chemun de Sëlva da udëi danter Stevia y Ciampinoi.
Val cun Sëlva y Saslonch ududa da Zirmëi ju.
Val cun Sëlva y Saslonch ududa da Zirmëi ju.

Val, per tudësch Langental y per talian Vallunga, ie na valeda de Gherdëina tl chemun de Sëlva.

Descrizion[mudé | muda l codesc]

Val ie na valeda furmeda a U, che uel dí na valeda plasmeda dai dlacieres. La va da nord-urient a sud-uzidënt y la ie duta tl Parch naturel Puez-Odles. Tla pert nord a man drëta va autra valedes che ie, jan da uzidënt a urient, da Stevia ju, la Val Udera, la Val de Scimon, la Valacia, la Val dai Droc, la Val de Piciudel, la Val dai Ciavei y dala Furcela de Forces de Siëles ju la val tlameda Do la Ntaiëda. Japè de Val, de vieres de urient ruvun, tres la Val Culea, sun Furcela de Ciampëi o Jëuf de Culea o Locia de Culea[1]. Dl vieres dl sud, sula pert de man ciancia de Val, iel me doi valedes: la Val da Lietres [2] o Val de Lietres [1] a uriënt, che scumëncia sun Crespëina y fina sun Pra da Ri, y Chedul che nasc a urient dal Col Turont de Cir y l Cir y fina tres la Locia de Chedul pra l Droch de Val daujin ala capela. Tres Val de Lietres iel unì giaurì n troi per ji sun Crespëina, ma chësc troi ie pona unì stlut inó per via che i ciaciadëures nen ova nia gën che jënt jisse massa da iló su. Tla Val de Lietres auta iel giarons che fina plu ala bassa cun n bosch drët spës de barantli, scialdi rie da passé tres.

Crëpes[mudé | muda l codesc]

A nord ons la Mont de Stevia cun i crëpes Steviola, Crëp dla Porta danter la Val de Scimon y la Valacia, Ciastel de Stevia danter la Valacia y la Val di Droc, l Crëp da Castl cun dovia la Val de Piciudel. Dala pert de sud, a man ciancia ruvan da japé de val oravier, ie i crëpes i ciampanii de Col Turont, de Lietres y dla Sciblota, l Ciastel de Chedul, la Piza de Chedul. A nord de Chedul ie la Mont de Sëura de Chedul y a sud de Chedul la Grupa dl Cir y la Pizes Cuecenes. Te Val iel nce n valgun chëui sciche l chëul de Curnacia y l chëul dla Mescula a nord y l chëul dal Sablon a sud. La streda de Dusac mëina te Puez muan da Pra da Ri[1].

Eghes[mudé | muda l codesc]

Ruves iel te Val feter degun. L'eghes che vën da mont ju passa tres val ora sota la truepa giares y morenes. L Ruf de Val nasc permò ala fin dla valeda dan la capela. Te Val iel truepes fussiei, che vën da Stevia ju, dala Val Culea y Chedul. Truepes ie i pisciadoies, che vën scialdi adurvei d'inviërn per la arpizedes sun la dlacia. A mesa val ie n pitl lech tlamà Lech de Ciampedel che devënta scialdi grant d'ansciuda canche la nëives se dlëiga y po sparësc inò te pueces dis.

L Lech de Ciampedel y Col Turont.
L Lech de Ciampedel y Col Turont.

Pastures[mudé | muda l codesc]

Al'auta ie te Val pastures de biesces y cëures y plu bas, dantaldut sun Pra da Ri, pastures de Vaces. Te Val ti parëies dl Ciastel de Stevia ie bele da giut na coa de eguies.

Sedim de Val[mudé | muda l codesc]

L Ciastel de Val ie bonamenter unit fabricà ntëur i ani 1200-1230[3][4]. L ciastel dëssa vester sta desdrù tl 1522 da sasc unic ju dal crëp de Steviola. Aldò de autra funtanes dëssa l ciastel vester stat desdrù tl 1511 da n teremot. [5] Sëura l sedim dl ciastel iel mo da udëi n reservar dal ega y n 200 metri sot al sedim restli de mures, da udëi miec te na litografia dla Johanna Issel Grossrubatscher sciche sedims de doi tores.

Te Val, dlongia la muredes restedes sota l sedim, ie states abinedes doi munëides d'arjënt. La prima ie de 20 mm de traviërs y pëisa 1,4 gram. La vën tlameda Meraner Adlergroschen y ie stata batuda danter i ani 1259 y 1275. La segonda ie n craizer, de 17 mm. che pëisa un n gram, batuda a Ala tl 1519 [6]

Capela de San Silvester[mudé | muda l codesc]

La Capela de San Silvester.
La Capela de San Silvester.

Tl plan al scumënciamënt dla val da Sëlva ite iel na vedla capela dedicheda al papa San Silvester. Pra i lëures de dertureda dla capela tl 1992-1993 an abinà truepa pitures a frësch cun n valguna dates: 1732, 1754, 1792 y nchinamo 1638. Tan vedla che la capela ie ne san nia. L ie pitures de Adam y Dieva, dla Pascion, di cater Vangelisc y dl Giudize Universel. Sun la capela dedora iel na pitla scultura de San Silvester y tla capela dedite iel scultures di sanc Bastian, Roch, Vit, Antone de Padua, Francësch, Ivuere y Martin. Tla capela ie mo da udëi na tofla depënta de coche na muta, Caterina Senoner de Daunëi, ie stata abineda morta tla Val de Udera ai 1 de lugio dl 1852. Doi iëdesc al an vëniel jit cun la crëusc n pruzescion pra la capela [7]. Pra la capela ruva nce la streda cun la via crucis che scumëncia sun Daunëi.

Tofla dla muta de Daunëi abineda morta tla Val de Udera.

Tl Museum Gherdëina ie metù ora n Crist baroch, che Albino Pitscheider ova derturá y che vën tlamà Crist de Val, ajache l ie uni abinà te n fussel de Val bëndebo melciafià da n ciaciadëur de Sëlva.

Sport[mudé | muda l codesc]

Te Val dal truepa vies da arpizé. Sun Steviola ie drët cunesciuda la via Vinatzer-Peristi. Autra vies mpurtantes ie sula Tor Lietres[8]. Su per l Crëp dala Porta dajovel nce na via fereda, che se tlamova Sandro Pertini y che ie unida tëuta ju tl 2014 per via dla leges de scunanza dl parch naturel.

Te Val, fina al scumenciamënt dla Val Culea, mëina n purtoi da pudejé lonch 12 Km.[9].

Cësa de Val[mudé | muda l codesc]

La cësa fova n hotel che ie deventà n zenter sportif dla grupa di Carabinieri. D'inviern iel iló daujin, ulache zacan fova l vedl sciesstond, na sauridanza per stlupetè per i atlec dl biathlon. Te Val, sui pitli parëies de Ciampac, ie tumà ju l arpizadëur Emilio Comici do che na corda se ova rot[10].

Plu in ite te Val, do l plan di Droc, tala Ciajota iel mo da udëi na ciaucëia y na pelda n memoria de bera Batista Senoner che fova uní mazá da n manz l an 1927[11].

Ciantia[mudé | muda l codesc]

Batista Ploner de Sotanives: L bel te Val. Calënder de Gherdëina 1975. pl. 114

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. 1,0 1,1 1,2 Josef Kostner Gilo Prugger: Cherta de Frea y ujinanza. Calënder de Gherdëina 1970, Union di Ladins, Urtijëi 1969, pl. 92
  2. Deplu autëures: Chemun de Sëlva - chertes ortofoto cun i toponims ladins. Istitut Ladin Micurá de Rü, 2017 ISBN 978-88-8171-119-2.
  3. Rudolf Mussner (curadëur): Nosta Sëlva. Cunsëi de Furmazion de Sëlva, Sëlva 1a edizion 2010. pl. 53-57
  4. Antone da Fussel (Perathoner): I ciastiei de Gherdëina. 1 L ciastel te Val (Wolkenstein). L Kalënder ladin per l'ann 1915, Dispruk. pl. 65-68
  5. Fedele Demetz da Solech: N pue de storia de Sëlva. Calënder de Gherdëina 1915 pl. 76
  6. f. de g.: Pitla storia dla munëides de l ciastel de Val. Calënder de Gherdëina 1996. pl. 137-144
  7. Rudolf Mussner (curadëur): Nosta Sëlva. Cunsëi de Furmazion de Sëlva, Sëlva 1a edizion 2010. pl. 141.
  8. Mauro Bernardi: Arrampicare in Val Gardena. Athesia 2002.ISBN 88-87272-22-0. pl. 40-43.
  9. Langlaufen Groeden Wolkenstein.
  10. Tommaso Giorgi. L'ultimo testimone.
  11. Sepl Nocker: A ji a spaz te Val. Calënder de Gherdëina 1975. pl. 112-113.

Cëla nce[mudé | muda l codesc]

Via fereda Sandro Pertini