Vai al contenuto

Ferdinand Stuflesser

Da Wikipedia
Articul per Ladin Gherdëina
Monumënt a Ferdinand Stuflesser de Johann Baptist Moroder a Urtijëi
Monumënt a Ferdinand Stuflesser de Batista de Trinadeianesc a Urtijëi.

Ferdinand Stuflesser (*1855 ; † 1926) ie stat n frabicadëur de auteresc y ferlëigher a Urtijëi.

Si pere Johann Evangelist Stuflesser fova bel n marcadënt che viagiova tres l'Europa y che ie mort a Marseille. Si loma fova Madalena Kostner da Bula.

Ferdinand Stuflesser ie stat danter i majeri ferlëigheri de Urtijëi coche, Sepl Rifesser da Stufan, Sepl Runggaldier da Passua, Janmëine Demetz da Furdenan, Zenz Prinoth da Brida, Franzl Martiner da Cuenz, la firma Insam Prinoth y i fredesc Franz Moroder y Alois Moroder (firma Gebrüder Moroder). Chisc ova nce cumprá tl 1904 la gran firma per fé auteresc Simmler a Offenburg te la Germania daujin a Strassburg. Do che Johann Baptist Purger ova fabricà a si spëises l stradon nchin a Pruca y che Ferdinand Demetz ova dat n gran svilup al enseniamënt dl ert tla scola, se ova do i ani 1880 dassën svilupà l'ndustria de aredamënt dla dliejes dantaldut cun i auteresc y i sanc. Te chëi ani univel nce fat tla firma Stuflesser te un n an 70 auteresc.

Ferdinand Stuflesser cun si loma Magdalena Kostner y l prelat Seniëur Antone Perathoner a Roma.
Ferdinand Stuflesser y Alois Kostner fej na viva sula cales a Pruca te na foto de Franz Dantone Pascalin de Gries, Fascia.

L cunià de Ferdinand Stuflesser, che ova maridà la sor Johanna, fova Alois Kostner, n moler che ova n gran lëuratuere cun fina 24 lauranc per depënjer auteresc daujin al puent dl Ruf de Sant'Ana tla cëses Pana a Urtijëi[1].

La fòssa dla familia Stuflesser Petlin tla curtina de Urtijëi.

Ferdinand fova gën de viac y l fova ruvà nce nchin a Moscau. Nscila ovl scumenciá a vënder i auteresc ora per l mond.

Dal 1890 al 1893 iel stat sëurastant dl chemun d’Urtijëi[2].

Ferdinand à lascià fé dl 1906 l gran autere tla capela nueva dl Cuer de Gejù tla dlieja de Urtijëi.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Alois Kostner, Maler de auteresc a Urtijëi.
  2. Ambolc y sëurastanc de Urtijëi dal 1812

Cëla ence[mudé | muda l codesc]

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

L.D.: Bera Ferdinand Stuflesser de Petlin. Calënder de Gherdëina 1972, pl. 16.

Cunliamënc[mudé | muda l codesc]

Ferdinand Stuflesser sun Commons