Lec de Gherdëina

Da Wikipedia
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG
Lec de Gherdëina
  Lec da mont
  Lec alauta
  Lec artifiziei

Te Gherdëina dal n valgun lec, scialdi pitli, che ie per la majera pert naturei y restei do la ultima dlaciazion Würm, ala fin di Pleistozen y dl Diluvium, dan ca. 12.000 ani [1]. N valgun lec te Gherdëina ie artifiziei, doi te Sëlva y doi sun Mont de Sëuc, per la majera pert fac per abiné adum l'ega da fé nëif.

L majer numer di lec naturei ie sun Mastlé. I lec plu alauta de Gherdëina ie l Lech dl Dragon sun Mëisules a 2680 m., te Puez l Lech de Crespëina a 2.374 m., sun Mastlé l Lech da Iman a 2200 m. pona l Lech de Rijeda a 2141 m., l Lech Sant a 2100 m. l lech de Trëbe o Poza Zentrina a 2074 m., l Lech dl Mandl y i lec Pitl Vedl, Gran Iacun, Pertan, Fosch y dla Scaies, duc tl Bosch dla Vacëia sota l Lech Sant. Sun Juac ons l Lech da Ciampac a 1869 m. y te Val l Lech de Ciampedel che ie grand d'ansciuda canche la nëives se dlëiga y daldò belau nia plu da udëi.

L Lech dl Dragon o i lec de Mëisules, ajache datrai n iel n valguni, se muda dassën uni an per via dl permafrost. Mo ti ani 1950 fova l parëi de dlacia dl lech aut 27 metri[2]. Pra l Lech dl Dragon ruvun a muever dala utia dl Pisciadù sun l troi 677 dl viëres de sud-uzidënt jan sul banch de Mëisules per na mesëura. L ji per rué pra l lech ie sfadiëus ajache l ne dà nia n drë troi ma l ie da zapé ora per sasons y salandrons.

L Lech Sant ie n biotop rich de tieres y plantes, rich de pitli pësc tlamei Phoxinus phozinus o Phoxinus laevis (7-14 cm), per tudësch “Elritze, Pfrille, Pfrelle” y per talian “Sanguinerola”[3][4].

L lech de Dragon sun Mëisules.
Pesces phoxinus dl Lech Sant.
Pesces phoxinus dl Lech Sant.
Lech de Lagustel suià ora d'instà
Lech de Lagustel suià ora d'instà

Dl 1986, sul rone dlongia I Lech Sant, sot ala direzion de Franco Prinoth, ie unì giavà y ie unì giatà sù na odla de bront plutosc rera y mo autri pec sciche na lama de piëra, pizes de sëita de piëra, toc de scudelam y na piza de curtel de bront. Chësc nes disc che bele giut dan Gejù Crist fova l lech n luech de mpurtanza[5].

Ntëur l Lech Sant y l Lech dl Dragon cuntovun zacan tel stories y lijëndes sgricëuses[6][7].

N lech, che nen ie for da udëi cun ega, ie l Lech de Lagustel o Lech de Tlancon, daujin al Troi Paian sot a Sëurasas a 1824 m. tl chemun de Santa Cristina[8]. Nce un n Lech sun Bulacia, dit ”Non Dessót” ie da udëi plutosc me d'ansciuda[9][10].

Lec alauta[mudé | muda l codesc]

Lec de Santa Cristina[mudé | muda l codesc]

Lec de Mastlé[mudé | muda l codesc]

Autri pitli lec de Mastlé ie l Lech dla Coda sota la utia Gamsblut, l Lech Fosch y l Lech Sot, che nen ie nia saurì da abiné ajache scundui tl bosch Vaceia. [11]

Lec te Sëlva[mudé | muda l codesc]

De pitli lec te Sëlva, datrai cun ega me d'ansciuda, ie[12]:

Lec artifiziei[mudé | muda l codesc]

Lech de Mont de Pana.
  • Lech de Blej a 1981 m. ie n lech stuà su sula streda de Ncisles.
  • Lech de Frataces
  • Lech de Plan de Gralba
  • Lech de Cëndevaves sun la Pana Raida
  • Trei lec de Mont de Sëuc (pra l Sporthotel Sonne, pra la Edlweiss Hütte y sëura Compac)

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Calënder di mënsc cun chedri sul Lech Sant. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 11.
  2. I Lec de Mëisules (Lech dl dragon). Calënder de Gherdëina 1951, pl. 62.
  3. Calënder di mënsc cun chedri sul Lech Sant. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 11, 15 y 17.
  4. Vito Miribung: I tieres dl Lech Sant. Calënder de Gherdëina 2014. pl. 97-101.
  5. Calënder di mënsc cun chedri sul Lech Sant. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 21.
  6. T. P. y D. T.: Stories da zacan (Lech sant, la zecuta, l dragon de Val Bandida, l orco, la buja dai coi). Calënder de Gherdëina 1914, pl. 68-69, 70-71.
  7. Calënder di mënsc cun chedri sul Lech Sant. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 9.
  8. Lech de Lagustel.
  9. Cristl Moroder: Nosc léc. Calënder de Gherdëina, pl. 83.
  10. Guido Insam: Calënder di mënsc cun chedri de lec tla valeda. Calënder de Gherdëina, pl. 13
  11. Chemun de Santa Cristina - cherta topografica y cherta ortofoto cun i toponims ladins. 2005, ISBN 88 8171 064 1.
  12. Chemun de Sëlva - chertes ortofoto cun i toponims ladins, ISBN 978 88 8171 119-2.
  13. Pra l lech de Tina La Usc di Ladins 1 nuëmber 1972, N.1 pl. 1-2.

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

  • Cristl Moroder: Nosc léc. Calënder de Gherdëina, pl. 83-86.
  • Guido Insam: Calënder di mënsc cun chedri de lec tla valeda. Calënder de Gherdëina, pl. 4-27
  • Calënder di mënsc cun chedri sul Lech Sant. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 4-27.
  • Alex Moroder: Lech dl Dragon m. 2650 za.. Calënder de Gherdëina 2006, pl. 122-124.
  • Elisabeth Kostner: L lech dl Dragon y la tueda dl permafrost sun Mëisules. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 109
  • Union di Ladins de Gherdëina: L lech de Frataces. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 156
  • Vito Miribung: I tieres dl Lech Sant. Calënder de Gherdëina 2014. pl. 97-101.
  • Georg Kostner: N lech nuef sëura l Lech dl Dragon. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 202
  • Erica Mair Senoner: Lech Sant (poejia). Calënder de Gherdëina 2020, pl. 139

Cëla ence[mudé | muda l codesc]

Inuemes online[mudé | muda l codesc]

Cunliamënc[mudé | muda l codesc]