Toponomastica de Gherdëina

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG


Inuemes de Resciesa de Franz Moroder, Calënder ladin 1914.
Inuemes de Resciesa de Franz Moroder, Calënder ladin 1914.

La Toponomastica de Gherdëina se da ju cun i inuemes di luesc de Gherdëina.

Storia[mudé | muda l codesc]

Na lista longia de publicazions vedles di inuemes de Gherdëina ie stata metuda adum da Edmund Dellago[1].

Danter i primes che se à da ju cun i inuemes de Gherdëina ie stat Franz Moroder de Lenert. De ël cunescion na publicazion di inuemes dla Grupa dla Odles te la plata: Mitteilungen des DÖAV, che fova la lia da Mont de chëla che ël ie stat ence n fundadëur cun autri dla Sezion de Gherdëina (Sektion Gröden)[2].

N auter scrit cun la toponomastica à Franz Moroder publicà tl Calënder Ladin cun i inuemes de Resciesa[3].

Ti ani 1870-90 a Sepl Runggaldier da Janon metù adum n manuscrit, mei publicà y sënza data, cun la storia de Gherdëina, ma ncè cun i inuemes di mejes de Gherdëina y à mô dessenià cinch gran chertes topografiches: una de Urtijëi, una dia Mont de Sëuc, una de Santa Cristina y mo doves de mëndres de Urtijëi y Sacun[4].

Tl Calënder de Gherdëina dl 1951 ie stata publicheda na lista di vedli inuemes di luesc de Gherdëina per uni chemun cun doi desënies de Tresl Gruber di luesc Plazola y Peza[5].

Chertes de toponomastica[mudé | muda l codesc]

Josef Kostner[mudé | muda l codesc]

Ti ani 1960 se à Josef Kostner de Gardis dat ju dassën cun duta la toponomastica de Gherdëina publican 4 chertes ti Calëndri de Gherdëina:

  • (Josef Kostner): Planta de Resciesa. Calënder de Gherdëina 1960, pl. 111.
  • Josef Kostner, Gilo Prugger: Planta danter i ruves de Cuecenes y Ncisles. Calënder de Gherdëina 1967, pl. 93.
  • Josef Kostner, Gilo Prugger: Cherta de Frea y ujinanza. Calënder de Gherdëina 1970, pl. 92.
  • Josef Kostner, Gregor Prugger: Cherta de Ciandevaves y de Ciandepinëi. Calënder de Gherdëina 1974, pl. 124-125.

Lia per Natura[mudé | muda l codesc]

Tl 1985 à la Lia per Natura y Usanzes publicà na cherta cun i inuemes ladins de Urtijëi[6].

Tl 2001 à Edgar Moroder adum ala Lia per Natura y Usanzes dat ora n gran studi cun la toponomastica de Mont Sëuc sun doi chertes y n cudejel[7]

Museum Gherdëina[mudé | muda l codesc]

L Museum Gherdëina se á da ju cun l studi di mejes de Gherdëina dajan ora na publicazion cun na gran cherta tl an 2014[8].

Istitut Ladin[mudé | muda l codesc]

L'Istitut Ladin Micurá de Rü à dat ora chertes cun i inuemes ladins per duta Gherdëina:

  • Chemun de Santa Cristina - cherta topografica y cherta ortofoto cun i toponims ladins. 2005, ISBN 88 8171 064 1.
  • Chertes ortofoto cun i toponims ladins. Chemun de Urtijëi. Sureghes, Runcadic, Bula, Mont Sëuc. 2017, ISBN 978-88-8171-126-0.
  • Chemun de Sëlva - chertes ortofoto cun i toponims ladins. 2017 ISBN 978 88 8171 119-2.

Cëla ence[mudé | muda l codesc]

Eghes de Gherdëina[mudé | muda l codesc]

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Edmund Dellago: Inuemes de luesc de Gherdëina y si ntëurvia te de vedla chertes geografiches. Calënder de Gherdëina 2017, pl. 103-113.
  2. Franz Moroder: Zur Topographie und Nomenklatur der Geisslerspitzen-Gruppe. Mitteilungen des DÖAV Nr. 15, München 1885, pl. 178-180.
  3. Franz Moroder: Sauri da se teni a-mënz. Calënder ladin per l'an 1914, pl. 72-74.
  4. Toni Sotriffer: Bera Śepl Runggaldier da Ianon (1841-1917) [Si liber manuscrit - cun dessënies cartografics - giut desmincià. Calënder de Gherdëina 2017, pl. 114-120.
  5. Inuemes de luesc y vedla cëses de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 83-88.
  6. Demetz Meinrad, Moroder Albert, Comploj Siegfried: Cherta dl Chemun de Urtijëi cun i inuems ladins. Lia per Natura y Usanzes Urtijëi, 1985.
  7. Edgar Moroder: Seiser Alm - Mont de Sëuc - Alpe di Siusi. Flurnamenkarte, Parzellenkarte, Begleitbuch. Lia per Natura y Usanzes Urtijëi, 2001. ISBN 88-86102-27-5.
  8. Barbara Lanz, Sonja Mitterer: Höfekarte Gröden. Museum Gherdëina, Urtijëi 2014, ISBN 978-88-909015-0-8.

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

  • Inuemes de luesc y vedla cëses de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 83-88.
  • Edgar Moroder: Inuemes ladins de roes y smueies. Calënder de Gherdëina 1987, pl. 36-39.
  • Rosmarie Mussner: Inuemes ladins per la stredes de Sëlva. Planta dl luech de Selva cun i inuemes ladins dla stredes. Calënder de Gherdëina 1989, pl. 76-77.
  • Oscar Prinoth: Toponomatiga Ladina. L ie da plajëi che nce tl 1991 ie suënz unì adurvà inuemes ladins - nce tl setór dl artejanat y dla ndustria dl lën fossel na cumpëida de dizions da pudëi drët bën adurvé. Calënder de Gherdëina 1992, pl. 166-172.
  • Edgar Moroder: L inuem Gredine, Greden, Gherdëina, Gardena, n toponim rie da spieghé. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 145-147.

Inuemes online[mudé | muda l codesc]