Tresl Gruber

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG


Theresia Tresl Gruber (* 4 de lugio 1897 Urtijëi, – 13 de jené 1978 a Persenon) ie stata una dla primes maestres de desëni dla valedes ladines y una dla prima ëiles che se è bele ti ani 1930 – 1940 batù dassën per varenté y svilupé la rujneda ladina.

Geschichte̠ der ladinischen Literatur p.565

Vita[mudé | muda l codesc]

L luech de Ulëta te Santa Cristina ula che fova dla Gruber te n si desëni
Pitl lëur di sculëies ora dla scola dla Gruber a Belém.

Tresl Gruber ie nasciuda da Theres Demetz y muta de Stanis Gruber tl luech de Sulé a Urtijëi[1]. Si loma ova pona cunprà l luech de Ulëta te Santa Cristina ulache i ie pona jic a sté[2]. Da pitla fova tresl dassën amaleda y la fova stata nce n cura tl Jesuheim a Girlan ulache n"bon dutor" l'ova cureda dala malatia reumatica[3]. A Urtijëi iela jita tla scola d'ert ulache la ova l maester de desëni Adolf Keim. La scoles autes a fat anda Tresl a Bologna y á pona ncé fat la academies de Firenze y de Unieja[4]. Da jëuna ovla cunesciù l moler Gustav Jahn che fova suënz te Gherdëina a depënjer, ënghe ntan la gran viëra, y che ti ova scincà truepa pitures. Do che chësc moler fova mort tl 1919, à Tresl Gruber mandà duc i chedri de Gustav ai siei de familia a Viena[5]. Eila á scrit i prims libri de scola per gherdëina danter l 1945 y l 1960 sciche “Mi fibla”, “Ciofs ladins” y n cudejel per ensegnanc dla scoles de Gherdëina sun la ortografia ladina “Ladinische Schulschreibung”). Tresl Gruber a scrit truepes articuli per l Calënder de Gherdëina. Ti primes numeri do la viëra se firmovela cun l pseudonim Sulé, l luech ulache la fova nasciuda[6].

Eila ie stata la prima eila de Gherdëina che à fat pert dla Union Generela di Ladins dles Dolomites [7]. Do vester stata nsenianta a Urtijëi tl avviamento y pona nsenianta de educazion artistica a Maran y tl lizeum scientifich Evangelista Torricelli a Bulsan, ie Tresl Gruber jita tl Brasil a Belém ulache la à metú su na scola de desëni che porta mo si inuem[8].

Per si mpëni y dedizion per l proscim ala giapà na uneranza dal Vëscul de Persenon Josef Gargitter. Anda Tresl ie nce stata ugristra[9].

Do la mort de anda Tresl iel uni fata na mostra de duc si lëures tla Bibliotech tla Cësa di Ladins a Urtijëi. I lëures che anda Tresl ova ie unic vendui al ncant per ulentá dla artista y l vadani ie jìt a fin de bën. Autri lëures de ceramica, cater vësculi dla scola Vinatzer, n pultrët de ëila nstëssa y n pultret che ëila ova fat de bera Albino Pitscheider ie unic dunei al Museum Gherdëina. Si chedri ie jic ala Union di Ladins de Gherdëina[10].

Te Santa Cristina porta la biblioteca publica si inuem[11].

Usc de Tresl Gruber sun i jëuni[12].

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

Tl Calënder de Gherdëina
  • Tresl Gruber y Ferruccio Minach: Bemerkungen zu der in diesem Text angewandten Schreibweise der Grödner Mundart, Calënder de Gherdëina 1948, p.4 y 12.
  • Tresl Gruber: Ciantia „Gherdëina", Calënder de Gherdëina 1950, p.56.
  • Tresl Gruber: Sanc per i mestieres, erc, stati y bujëns de vita - dessënies, Calënder de Gherdëina 1952, p.52.
  • Tresl Gruber: La dlieja da Sacun, Calënder de Gherdëina 1954, p. 36.
  • Tresl Gruber: La raprejentazion d’ert dla Madona tres i seculi, Calënder de Gherdëina 1955, p.52.
  • Tresl Gruber: "Gherdëina . . . Gherdëina . . . .", Calënder de Gherdëina 1955, p.80.
  • Tresl Gruber: Stories: Tl chino, Julius me plej, Luis y Trina, Sota la protezion dla Gabriela, La pitla muta y la snofies, Sa mont Calënder de Gherdëina 1955, p.84
  • Tresl Gruber: La dlieja de Santa Crestina, Calënder de Gherdëina 1956, p.55.
  • Tresl Gruber: Jënt che bev massa, Calënder de Gherdëina 1957, p.94.
  • Tresl Gruber: Lena, Calënder de Gherdëina 1957, p.103.
  • Tresl Gruber: S. Maria - Sëlva , Calënder de Gherdëina 1958, p.32.
  • Tresl Gruber: Pitia vintlana (poejia), Calënder de Gherdëina 1960, p.28.
  • Tresl Gruber: La dlieja da Bula, Calënder de Gherdëina 1960, p.77.
  • Tresl Gruber: Turendel, Calënder de Gherdëina 1961, p.92.
  • Tresl Gruber: La bontà vën premiëda, Calënder de Gherdëina 1961, p.97.
  • Tresl Gruber: La dlieja de Sant’Antone a Urtijëi, Calënder de Gherdëina 1962, p.46.
  • Tresl Gruber: L Di dl’Anes, Calënder de Gherdëina 1962, p.61.
  • Tresl Gruber: L min dij la curona (poejia), Calënder de Gherdëina 1962, p.65.
  • Tresl Gruber: L piti rehl, Calënder de Gherdëina 1963, p.40.
  • Tresl Gruber: L gra dl mond (poejia) , Calënder de Gherdëina 1963, p.65.
  • Tresl Gruber: Lisa, Calënder de Gherdëina 1965, p.87.
  • Tresl Gruber: Te na pitia cësa (poejia) , Calënder de Gherdëina 1969, p.28.
  • Tresl Gruber: Brasil, Calënder de Gherdëina 1977, p.124.
  • Tresl Gruber: N diplom per na bon’ azion, Calënder de Gherdëina 1978, p.41.
  • Tresl Gruber: Velch pon mparé da uniun, Calënder de Gherdëina 1981, p.78.
  • Tresl Gruber: L cuch (poejia), Calënder de Gherdëina 1985, p.91.
  • Tresl Gruber: De bon ujins, Calënder de Gherdëina 1987, p.95.
  • Tresl Gruber: N mut nia garatà, Calënder de Gherdëina 1988, p.95.
Autra publicazions
  • Mi Fibla. Cun truepes desënies de Tresl Gruber. A. Weger 1949.
  • Ciofes ladins. Liber da liejer per la segonda y terza class. A. Weger 1951.
  • Cun Ferruccio Minach: La Rusneda de Gherdëina. Urtijëi: Ferrari-Auer 1952
  • N Pensier Al Di. 1966.
  • Pez de teater: La superbia vën castigheda cula vergonia. Cumedia a n sëul at. Typoskript tl archiv dla Lia dl teater d’Urtijëi.

Funtanes[mudé | muda l codesc]

  • Gisela Moroder: Prof. Tresl Gruber. Calënder de Gherdëina. Union di Ladins de Gherdëina, Urtijëi 1979. p. 32.
  • Gisela Moroder: Tresl Gruber. Professëura y ëila de cultura in Eiles de Gherdëina. Chemuns de Gherdëina 2001, S. 98.
  • Chiocchetti Nadia: Nosta Jent. Persones y personalités dla Ladinia. Union Generela di Ladins dles Dolomites. pl. 73-75 ISBN 88-901703-4-4.
  • Rut Bernardi, Paul Videsott: Geschichte der ladinischen Literatur, Bulsan 2013, p. 565.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Alma Tirler von Lutz Ingrid Runggaldier (traduzion): L scultëur Stanis Gruber (1867-1931), Calënder de Gherdëina 1997, p. 164.
  2. Gisela Moroder: Tresl Gruber. Professëura y ëila de cultura in Eiles de Gherdëina. Chemuns de Gherdëina 2001, S. 98.
  3. Chiocchetti Nadia: Nosta Jent. Persones y personalités dla Ladinia. Union Generela di Ladins dles Dolomites. pl. 73-75 ISBN 88-901703-4-4.
  4. Chiocchetti Nadia: Nosta Jent. Persones y personalités dla Ladinia. Union Generela di Ladins dles Dolomites. pl. 73-75 ISBN 88-901703-4-4.
  5. Chemunicazion persunela de si nepota Clara Schenk.
  6. Sulé: L seniëur prufessëur Adolf Keim, Calënder de Gherdëina 1948. p. 28
  7. Nosta Jent, Union Generela di Ladins dles Dolomites, pl. 73.
  8. Tresl Gruber: Brasil, Calënder de Gherdëina 1977, p.124.
  9. Gisela Moroder: Tresl Gruber. Professëura y ëila de cultura in Eiles de Gherdëina. Chemuns de Gherdëina 2001, S. 98.
  10. Margareth Daurù, Monika Kelder: Prufessëura Tresl Gruber (1897 – 1978), Calënder de Gherdëina 2018. Union di Ladins de Gherdëina, Urtijëi 2017. p. 121.
  11. Daniela Villotto: Giaurida dla bibliotech nueva "Tresl Gruber" a S. Cristina. Calënder de Gherdëina 2011, p. 132.
  12. Registrazion dl Radio Ladin de Gherdëina

Wikidata[mudé | muda l codesc]

d:Q1621996

Wikiversità[mudé | muda l codesc]

Maria Theresia Gruber