Tresl Gruber

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG


Tresl Gruber te na jita dl Lizeum Torricelli sul lech Garda.

Theresia Tresl Gruber (* 4 de lugio 1897 Urtijëi, – 13 de jené 1978 a Persenon) ie stata una dla primes maestres de desëni dla valedes ladines y una dla prima ëiles che se è bele ti ani 1930 – 1940 batù dassën per varenté y svilupé la rujneda ladina.

Geschichte̠ der ladinischen Literatur p.565

Vita[mudé | muda l codesc]

Pitl lëur di sculëies ora dla scola dla Gruber a Belém.

Tresl Gruber ie nasciuda da Theres Demetz y muta de Stanis Gruber tl luech de Sulé a Urtijëi[1]. Si loma ova pona cunprà l luech de Ulëta te Santa Cristina ulache i ie pona jic a sté[2]. Da pitla fova tresl dassën amaleda y la fova stata nce n cura tl Jesuheim a Girlan ulache n"bon dutor" l'ova cureda dala malatia reumatica[3]. A Urtijëi iela jita tla scola d'ert ulache la ova l maester de desëni Adolf Keim. La scoles autes a fat anda Tresl a Bologna y á pona ncé fat la academies de Firenze y de Unieja[4]. Da jëuna ovla cunesciù l moler Gustav Jahn che fova suënz te Gherdëina a depënjer, ënghe ntan la gran viëra, y che ti ova scincà truepa pitures. Do che chësc moler fova mort tl 1919, à Tresl Gruber mandà duc i chedri de Gustav ai siei de familia a Viena[5]. Eila á scrit i prims libri de scola per gherdëina danter l 1945 y l 1960 sciche “Mi fibla”, “Ciofs ladins” y n cudejel per ensegnanc dla scoles de Gherdëina sun la ortografia ladina “Ladinische Schulschreibung”). Tresl Gruber a scrit truepes articuli per l Calënder de Gherdëina. Ti primes numeri do la viëra se firmovela cun l pseudonim Sulé, l luech ulache la fova nasciuda[6].

Eila ie stata la prima eila de Gherdëina che à fat pert dla Union Generela di Ladins dles Dolomites [7]. Do vester stata nsenianta a Urtijëi tl avviamento y pona nsenianta de educazion artistica a Maran y tl lizeum scientifich Evangelista Torricelli a Bulsan, ie Tresl Gruber jita tl Brasil a Belém ulache la à metú su na scola de desëni che porta mo si inuem[8].

Per si mpëni y dedizion per l proscim ala giapà na uneranza dal Vëscul de Persenon Josef Gargitter. Anda Tresl ie nce stata ugristra[9].

Do la mort de anda Tresl iel uni fata na mostra de duc si lëures tla Bibliotech tla Cësa di Ladins a Urtijëi. I lëures che anda Tresl ova ie unic vendui al ncant per ulentá dla artista y l vadani ie jìt a fin de bën. Autri lëures de ceramica, cater vësculi dla scola Vinatzer, n pultrët de ëila nstëssa y n pultret che ëila ova fat de bera Albino Pitscheider ie unic dunei al Museum Gherdëina. Si chedri ie jic ala Union di Ladins de Gherdëina[10].

Te Santa Cristina porta la biblioteca publica si inuem[11].

Usc de Tresl Gruber sun i jëuni[12].

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

Tl Calënder de Gherdëina
  • Tresl Gruber y Ferruccio Minach: Bemerkungen zu der in diesem Text angewandten Schreibweise der Grödner Mundart, Calënder de Gherdëina 1948, p.4 y 12.
  • Tresl Gruber: Ciantia „Gherdëina", Calënder de Gherdëina 1950, p.56.
  • Tresl Gruber: Sanc per i mestieres, erc, stati y bujëns de vita - dessënies, Calënder de Gherdëina 1952, p.52.
  • Tresl Gruber: La dlieja da Sacun, Calënder de Gherdëina 1954, p. 36.
  • Tresl Gruber: La raprejentazion d’ert dla Madona tres i seculi, Calënder de Gherdëina 1955, p.52.
  • Tresl Gruber: "Gherdëina . . . Gherdëina . . . .", Calënder de Gherdëina 1955, p.80.
  • Tresl Gruber: Stories: Tl chino, Julius me plej, Luis y Trina, Sota la protezion dla Gabriela, La pitla muta y la snofies, Sa mont Calënder de Gherdëina 1955, p.84
  • Tresl Gruber: La dlieja de Santa Crestina, Calënder de Gherdëina 1956, p.55.
  • Tresl Gruber: Jënt che bev massa, Calënder de Gherdëina 1957, p.94.
  • Tresl Gruber: Lena, Calënder de Gherdëina 1957, p.103.
  • Tresl Gruber: S. Maria - Sëlva , Calënder de Gherdëina 1958, p.32.
  • Tresl Gruber: Pitia vintlana (poejia), Calënder de Gherdëina 1960, p.28.
  • Tresl Gruber: La dlieja da Bula, Calënder de Gherdëina 1960, p.77.
  • Tresl Gruber: Turendel, Calënder de Gherdëina 1961, p.92.
  • Tresl Gruber: La bontà vën premiëda, Calënder de Gherdëina 1961, p.97.
  • Tresl Gruber: La dlieja de Sant’Antone a Urtijëi, Calënder de Gherdëina 1962, p.46.
  • Tresl Gruber: L Di dl’Anes, Calënder de Gherdëina 1962, p.61.
  • Tresl Gruber: L min dij la curona (poejia), Calënder de Gherdëina 1962, p.65.
  • Tresl Gruber: L piti rehl, Calënder de Gherdëina 1963, p.40.
  • Tresl Gruber: L gra dl mond (poejia) , Calënder de Gherdëina 1963, p.65.
  • Tresl Gruber: Lisa, Calënder de Gherdëina 1965, p.87.
  • Tresl Gruber: Te na pitia cësa (poejia) , Calënder de Gherdëina 1969, p.28.
  • Tresl Gruber: Brasil, Calënder de Gherdëina 1977, p.124.
  • Tresl Gruber: N diplom per na bon’ azion, Calënder de Gherdëina 1978, p.41.
  • Tresl Gruber: Velch pon mparé da uniun, Calënder de Gherdëina 1981, p.78.
  • Tresl Gruber: L cuch (poejia), Calënder de Gherdëina 1985, p.91.
  • Tresl Gruber: De bon ujins, Calënder de Gherdëina 1987, p.95.
  • Tresl Gruber: N mut nia garatà, Calënder de Gherdëina 1988, p.95.
Autra publicazions
  • Mi Fibla. Cun truepes desënies de Tresl Gruber. A. Weger 1949.
  • Ciofes ladins. Liber da liejer per la segonda y terza class. A. Weger 1951.
  • Cun Ferruccio Minach: La Rusneda de Gherdëina. Urtijëi: Ferrari-Auer 1952
  • N Pensier Al Di. 1966.
  • Pez de teater: La superbia vën castigheda cula vergonia. Cumedia a n sëul at. Typoskript tl archiv dla Lia dl teater d’Urtijëi.

Funtanes[mudé | muda l codesc]

  • Gisela Moroder: Prof. Tresl Gruber. Calënder de Gherdëina. Union di Ladins de Gherdëina, Urtijëi 1979. p. 32.
  • Gisela Moroder: Tresl Gruber. Professëura y ëila de cultura in Eiles de Gherdëina. Chemuns de Gherdëina 2001, S. 98.
  • Chiocchetti Nadia: Nosta Jent. Persones y personalités dla Ladinia. Union Generela di Ladins dles Dolomites. pl. 73-75 ISBN 88-901703-4-4.
  • Rut Bernardi, Paul Videsott: Geschichte der ladinischen Literatur, Bulsan 2013, p. 565.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Alma Tirler von Lutz Ingrid Runggaldier (traduzion): L scultëur Stanis Gruber (1867-1931), Calënder de Gherdëina 1997, p. 164.
  2. Gisela Moroder: Tresl Gruber. Professëura y ëila de cultura in Eiles de Gherdëina. Chemuns de Gherdëina 2001, S. 98.
  3. Chiocchetti Nadia: Nosta Jent. Persones y personalités dla Ladinia. Union Generela di Ladins dles Dolomites. pl. 73-75 ISBN 88-901703-4-4.
  4. Chiocchetti Nadia: Nosta Jent. Persones y personalités dla Ladinia. Union Generela di Ladins dles Dolomites. pl. 73-75 ISBN 88-901703-4-4.
  5. Chemunicazion persunela de si nepota Clara Schenk.
  6. Sulé: L seniëur prufessëur Adolf Keim, Calënder de Gherdëina 1948. p. 28
  7. Nosta Jent, Union Generela di Ladins dles Dolomites, pl. 73.
  8. Tresl Gruber: Brasil, Calënder de Gherdëina 1977, p.124.
  9. Gisela Moroder: Tresl Gruber. Professëura y ëila de cultura in Eiles de Gherdëina. Chemuns de Gherdëina 2001, S. 98.
  10. Margareth Daurù, Monika Kelder: Prufessëura Tresl Gruber (1897 – 1978), Calënder de Gherdëina 2018. Union di Ladins de Gherdëina, Urtijëi 2017. p. 121.
  11. Daniela Villotto: Giaurida dla bibliotech nueva "Tresl Gruber" a S. Cristina. Calënder de Gherdëina 2011, p. 132.
  12. Registrazion dl Radio Ladin de Gherdëina

Wikidata[mudé | muda l codesc]

d:Q1621996

Wikiversità[mudé | muda l codesc]

Maria Theresia Gruber