Vai al contenuto

Badia

Da Wikipedia
Articul por Ladin Val Badia
Badia
Abtei (de)
Badia (it)
Blason de Badia
Blason de Badia
Raion
Stat  Talia
Region Trentin-Südtirol Trentin-Südtirol
Provinzia SüdtirolSüdtirol Südtirol
Comunità raion Val de Puster
Geografia
Coordinedes 46°36'36.446"N, 11°53'36.553"E
Autëza 1 315 m sëura l livel dl mer
Spersa 83,2 km²[1]
Demografia
Populazion 3 532 ab. (1 jené 2023)[2]
Grupes linguistiches
(cumpededa dl 2011)
94,07 % ladin
1,76 % tudësch
4,17 % talian
Densità 42,5 ab./km²
Politica
Ambolt Iaco Frenademetz (2020 (2. mandat))
Auter
Frazions Pedraces, San Linert, La Ila, San Ciascian
Codesc de la posta 39036
Prefis dl telefon 0471
Targa de l'auto BZ
Codesc ISTAT 021006
Plata internet comunbadia.it
Cherta
Cherta de Badia te Südtirol
Cherta de Badia te Südtirol
Posizion de Badia te Südtirol
Cherta de localisazion: Trentin-Südtirol
Badia
Badia
Badia (Trentin-Südtirol)

Badia (todësch: Abtei, talian: Badia) é en comun de 3 532[2] abitanc dla Provinzia Autonoma de Balsan. Al tol so inom dal paisc de Badia cun sües fraziuns de Pedraces y San Linêrt y al é senté ite amesa la Val Badia.

Chësc toponim é da ciafé le pröm iade dl 1325 sciöche Aptei, spo por talian sciöch Abbazzia dl 1379 y Abbadia (1411) y dl 1831 sciöche Badia.[3]

La popolaziun se á detlaré dala cumpëda dl 2001 por la maiú pêrt sciöche ladina: Lingaz de apartenënza

ladin = 93,43

talian = 3,88

todësch = 2,69

Le comun de Badia, sciöche döta la valada, fej pert dla comunité comprensoriala dla Val de Puster.

Dai agn '60 inca á le turism determiné le tru dl'economia te na manira dezisiva. Porchël é incö l'economia dl Comun de Badia dominada de gran lungia dal setur di sorvisc. Por rajun dl florí economich á oramai 2/3 dla popolaziun ciafè laur te chësc ciamp. Le setur dl'industria, che é dandadüt rapresentè dal ciamp dl frabriché y dal artejanat, é dassënn lié al turism y é te na posiziun de gran dependënza da chësc. Ca.le 21% dla popolaziun ativa laora te chësc setur, ca. mec de chisc tl ciamp dl frabiché. Ma plü ca. le 10% dla popolaziun laora tl setur dl'agricoltöra, che ê naota le ciamp de laur tradizional tla Val Badia.

Val Badia cuntra Gardenacia

Tl setur di sorvisc él 508 unitês de laur[4]. Le 68,7% dla popolaziun laora te chësc ciamp y plö avisa le 38% tla hoteleria y le 18% tl comerz. Al esist indöt 68 unitês de laur tl comerz y 346 tla hoteleria, de chëstes é 138 strutöres alberghieres. Te döt le Comun ciafun na capazité de prësc 8.000 lec pur foresti, chël uress dì che sön vigni abitant tomel 2,6 lec. Tl ann 2001 él gnü registré daimpró da 127.000 presënzes de turisc y na totalité de 812.000 pernotamënc. La maiù pêrt di turisc vëgn d'invêr (60%) y ca. 1/3 vëgn da fora dla Talia. Tl Comun él 22 furnadoies[4], che á na capazité de trasport (=portada oraria pur deslivel) de prësc 5,7 miliuns de unités. Tla agricoltöra él 300 eserzizi che laora n areal de 7456 ha. Por 2/3 di paurz é chësc laur na entrada secundara, deache tröc d' ai á n ater laur, d'inver dantadöt prò i lifc y d'isté pro le frabiché. Les arees vëgn sfrütades de dorada sciöche pre. Le 17,8% dla popolaziun ativa é pendolars, chël ó dì che chîsc mëss jì vigni de a lauré fora de so Comun, deperpo che le 12,4% de chi che laora tl Comun de Badia é pendolars da foradecá, chël ó dí che ai n'á nia süa residënza tl Comun de Badia, olache ai laora.[5]

Fraziuns

[mudé | muda l codesc]

Fontanes

[mudé | muda l codesc]
  1. "Superficie di Comuni Province e Regioni italiane al 9 ottobre 2011". Istitut naziunel talian de statistica. Trat ite ai 16 merz 2019.
  2. 2,0 2,1 https://demo.istat.it/?l=it.
  3. AA.VV., Nomi d'Italia. Novara, Istituto Geografico De Agostini, 2004
  4. 4,0 4,1 4,2 Dac dl 2006
  5. Comun de Badia, 2006

Plates colegades

[mudé | muda l codesc]

Val Badia

Vocabolar dl ladin leterar

[mudé | muda l codesc]

Badia 6 1852 Badia (PescostaC, SonëtCoratBadia1852:1)
gad. Badia mar. Badia Badia Badia grd. Badia fas. Badia amp. Badia
topon. 1 ''(gad. DLS 2002) a) Y spo a Pedraces, imper a Badia, / zënza bëre ega degun passa ia Y spo a Pedraces, impêr a Badîa, / zënza bëir’ ega degun passa ía PescostaC, BonesEghes1858-1994:229 (Badia)
2 ''' (gad. DLS 2002, grd. F 2002; DLS 2002, amp. DLS 2002)
b) Un incö nosc Siur Curat / Che na te ligrëza nes á fat, / Ch’á fat döt chël ch’un orü, / Chël che Badia n’á mai odü. Ung incö nos Sior Corat / Che na të ligrazza n’ës ha fat, / Ch’fat důt cal ch’ung orü, / Cal chë Badia n’ha mai odü. PescostaC, SonëtCoratBadia1852:1 (Badia)
3 ''' (gad., fas. R 1914/99)
a) Chësc liber é por düc i ladins, cuindi oressi tigní poscibilmënter la mesaria, tra la pronunzia en Badia y Marou Chesc’ liber e pur duttg’ i Ladings, quindi oressi tignì possibilment’r la me-seria, tra la pronunzia in Badia e Marêo DeclaraJM, SantaGenofefa1878:IV (Badia).

Galaria dales fotografies

[mudé | muda l codesc]

Personalités dl Comun

[mudé | muda l codesc]


 
Chemuns de la Ladinia

Anpezo | Badia | Ciampedel | Cianacei | Ciastel | Col | Corvara | Fodom | La Val | Mareo | Mazin | Moena | San Martin de Tor | Santa Cristina | Sëlva | Sèn Jan | Soraga | Urtijëi


 
Chemuns dla comunità raion Val de Puster
Ahrntal | Badia | Braies | Burnech | Corvara | Falzes | Gais | Gsies | Kiens | La Val | Mareo | Mühlwald | Niederdorf | Olang | Perha | Prettau | Rasen-Antholz | Sand in Taufers | San Laurënz | San Martin de Tor | Sanciana | Sest | Terenten | Toblach | Valdaora | Valsperch-Taisten | Vandoies