Fé zandli te Gherdëina
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Fé zandli te Gherdëina sul puntl cun la mazëtes o l batidlon ie n ert pratigà da truepa ëiles n iëde ma che ie jit perdù te Gherdëina.
Storia
[mudé | muda l codesc]Tl 1500 univa te Gherdëina fat truep lëuden. L lëuden de Gherdëina fova scialdi aprijà per si bona qualità te dut l Tirol. Bele tl 1500 fajova nce truepa ëiles te Gherdëina zandli. La zandleres se abinova cun l puntl dai zandli te stua pra la ujina o jurmana o nona a lauré, s’la ciaculan o ciantan. Davia che belau duta l'ëiles ova zacan ciamëijes ulache l tucova de biei zandli orainsom la manies y jiva scialdi plu che śën cun la troht, univel adurvà deplù zandli che no al didancuei. Steiner scrij tl liber “Sammler für Geschichte und Statistik in Tirol” l ann 1807, che duta l’ëiles de Gherdëina jëunes y vedles lëura da zandlera. Steiner scrij che i zandli fac te Gherdëina ie grovesc, y plutosc me adatei per l guant dla bacanes. I zandli jiva po dantaldut l'ëiles a vënder ora per l mond nchin a Unieja y nce scialdi tla Franzia[1][2][3].
Zandlëtes y zandlëc
[mudé | muda l codesc]_-_WGA4672.jpg)
La zandlëtes, per solit ëiles jëunes mo da maridé, y i zandlëc, ëi jëuni, jiva te d’autra valedes de dut l Tirol a marciadé de zandli, fazulëc, spighëtes, pintes, ciauzes, vëtes, jides, fil da cujì y d’autra roba che n adurvova sibe pra l guant da uni dì che pra l guant da sandì.
Steiner scrisc che l'eiles zandleres che jiva a vënder ncantëur tla autra valedes o ziteies fova dl solit mo nia maridedes. Les univa tlamedes zandlëtes. I ëi che vendova ncé stofs de uni sort univa tlamei zandlëc. I lëures de fé zandli sun l puntl y de fé lëuden ie sanbën jic perdui te Gherdëina, davia che ntëur l 1850 fova deventà nce per l'ëiles l lëur de ziplé y fé chiena scialdi plu mpurtant te duta la families. Bele l ann 1846 scrijova Stëub te “Drei Sommer in Tirol” che l'ëiles de Gherdëina juda la gran pert pea a fé chiena o a ziplé, ma vel una se dà mo jù a fé zandli cun la mazëtes.
Tecnica
[mudé | muda l codesc]
L puntl fova n plumac sche n rodl drët dur dl solit te n cëst. Sul puntl univa ndluà 1 dessëni dl zandl o puntina che dassova unì fata. L fil univa nspuelà sun la mazëtes. La mazëtes fova da 12 a 15 cm. longes y fova ndrëtes o a forma de batidlon. L cë dl fil univa fermà sul dessëni cun dlues furedes tl puntl. La mazëtes univa auzedes via y ca, nturjan 1 fil y 1 raidan aldo dl dessëni. L univa adurvà 4-5 fina 15-20 pèr de mazëtes aldo dl desëni plu o manco cumplicà.
Ji cun l puntl
[mudé | muda l codesc]Ji cun 1 puntl uel di ji dala ujina, la sor o la cuniëda, y se tô pea zeche da fé. L’ëiles se abinova cun 1 puntl dai zandli, te stua pra la ujina o jurmana o nona a lauré. Cun l bel tëmp y l bon ciaut, se abinov-les dan porta o sun piguel y laurova se la ciaculan o ciantan. Fé zandli fova n lëur da fortl, y 1 dessëni arà-les ënghe sapù adamënz, nsci che 1 fova segurmënter plu bel a lauré te cumpanìa. Les fajova na drëta fuera cun la mazëtes che univa scirmedes drët ajlune una sëura l’autra via y ca per ntorjer y turtidlé 1 fil aldo che 1 dessëni se 1 damandova. Chësc dit "ji cun l puntl" univa adruà nce scialdi do che ades duta l'ëiles ova desmetù a fé zandli cun la mazëtes. L univa dit “ji cun 1 puntl”, “me é tëut pea 1 puntl”, “vënie pa n iëde su da té cun 1 puntl”, nce sce n se tulova pea vel d’auter da fé: sche fé ciauza, cuji ora. Pludagiut jiva nce i ëi cun 1 puntl. l univa nce dit nscì sce n jiva dal ujin cun scarpiei y vel lëur de chiena da ziplé.
L blason de Urtijëi
[mudé | muda l codesc]
L lëur sul puntl dëssa vester stat scialdi de mpurtanza per l'economia de Gherdëina sce nchinamei l blason de Urtijëi mustrova su doi mazëtes, una redëusa nchin l'an 1908 canche l ie unì mudà cun San Durich y l'eves. L vedl blason fova l blason di nëubli de Augsburg, danter chisc Lienhart von Ortiseit, che ova la gran puscion Ortiseit, dopro per la majera pert Mauriz a Urtijëi. Chisc nëubli dëssa nce avei purtà adalerch l'ert de fé zandli. Do che Josef Runggaldier da Janon ova abinà n stilet de bront tl 1830, cunservà tl Museum Gherdëina, univa desenià tl blason suënz i doi stilec mpé dla mazëtes ntant desmincëdes do che l'ert dl puntl fova jit dojù[4].
Notes
[mudé | muda l codesc]- ↑ Storia de nosta valeda, nosc luesc, nosc antenac y nosc lëur. Calënder de Gherdëina 1963, pl. 70.
- ↑ Nosc antenàc marcadënc che iè jic a stè ora de Gherdëina per via dl’endustria de nosta Val. Calënder de Gherdëina 1952, pl.40-43
- ↑ Valgùn inuemes de nosc antenàc marcadënc. Calënder de Gherdëina 1952, pl. 44-48.
- ↑ Edgar Moroder: L vedi blason de Urtijëi. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 66-68.
Bibliografia
[mudé | muda l codesc]- Malia da Cudan (Malia Obletter): N èrt che ie jit perdù te Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1987, pl 54-60.
- Amalia Anderlan Obletter: Fé zandli y puntines pl. 224 y Fé vëtes y spighëtes pl. 225 te La vedla massaria da lauré alalergia, te tublà y te cësa. Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ 1997. ISBN 88 8171 004 8.
- Ingrid Runggaldier Moroder: te Ëres tla Ladinia. De artejanes y marcadëntes.Catalogh, Museum Ladin Ciastel de Tor 2006. ISBN 88 89255 23 4. pl. 65-77.
- Patrizia Ciechi Crepaz: L guant dala gherdëina. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 33.
- Ulrike Maierhofer: Fè zandli. Calënder de Gherdëina 2022, pl. 131-134.
- Monika Kelder: Gherdëina y si rujeneda. N articul dl 1807 ora de "Der Sammler für Geschichte und Statistik von Tirol" de J. Steiner, "Pfleger zu Castellrutt". Calënder de Gherdëina 2022, pl. 68-79.