Vigil Pescosta

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG

Vigil Pescosta, tlamà nce Vigil da Banch, ie nasciù ai 21 de mei dl 1886 a Run de Calfosch.

Vigil Pescosta cun la fëna Sefa sun na caless per festejé i 65 ani maridei (Plaza S. Antone a Urtijëi)
Vigil Pescosta cun la fëna Sefa sun na caless per festejé i 65 ani maridei (Plaza S. Antone a Urtijëi)

L ie jit da jëunn a Urtijëi a mparé l' ert dl ziplé. Iló se al metù a lauré sciche scultëur, ma do che l fova rot ora la prima Gran Viera al messé jì sun la front per cater ani ala longia.

Ti ani do la viera al nsenià tla Scola d' Ert de Urtijëi, purtan pro a la reformé y a miuré si qualità de formazion sota l nflus de Guido Balsamo Stella diretër dla scola ntlëuta[1]. Dl 1925 al metù ora si lëur "San Piere" pra la Esposizion de Ert Universela de Paris, ulache l à venciù la medaia d' or. Chësc à purtà pro a l fé cunëscer lonc y lerch y a chësta maniera iel unì cherdà a Ferrara, Vicenza y Padova, ulache l à fat deplu de gran lëures, nce tl miermul y tl bront.

L à fat l ejam de Stat per l nseniamënt tl ciamp artistich y l à pona nsenià tla Academia d' Ert de Monza per plu ani. Iló al laurà pea cun l cunesciù artist Arturo Martini, y te deplu ucajions ie si lëures unic metui ora pra mostres de livel naziunel. La cunesciuda cumposizion che mostra na oma cun trëi mutons, ie unida metuda ora pra la "Quadriennale di Roma", ma purtruep sota l inuem de Martini. Mo aldidancuei iela da udëi tl museum de ert moderna de Roma sota chël inuem. Purtruep te deplu ucajions ne ie si criazion artistica nia unida recunesciuda aldò.

L ie unì de reviers sa Sacun, ulache l à laurà inant nchina te si vedli ani. Danter l auter ie l monument a J.B.Purger de Ludwig Moroder a Urtijëi unì laurà ora te si verscion nueva da Vigil Pescosta.

Da lecurdé iel che l ie stat un di fundadëures dl Sci Club "Ladinia" bele dl 1904.

L ie l nëine dl poet y autor ladin Roland Verra.

Vigil Pescosta ie mort ai 21 de nuvëmber dl 1981.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Georg Demetz: Die Grödner Kunstschule „Cademia“. Geschichte und Entwicklung einer Kulturträgerin pl. 35

Funtanes[mudé | muda l codesc]

  • Chiocchetti Nadia: Nosta Jent. Persones y personalités dla Ladinia. Union Generela di Ladins dles Dolomites. Fotolito Longo, ISBN 88-901703-4-4, pl. 112–113 y pl. 239–240.
  • J.K. (Josef Kostner): Bera Vigil Pescosta. Calënder de Gherdëina 1976, Union di Ladins de Gherdëina, St. Ulrich 1975, pl. 44–53.

Liec nce[mudé | muda l codesc]