Turné te Gherdëina
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Turné lën ie un di plu vedli erc, che à adurvà na mécanisation primitiva, la forza dla mans o di piesc [1] y plu inant l'ega. Bel dagiut univel turnà ciadins y gran scudeles te Gherdëina, gën tl bosch ulache l univa taià l lën. L univa suenz adurva na turnadëcia da mené cun l pe, cun l curdon o na roda. L ie uni turnà cuseies, vèrdles per l fiel, broces per l linzuel da fën, manesc de scarpiei y dl sigon, piles da pesté pavé, spines per l barijel dal vin, n riel per la spola.
Per cësa ài turnà n sciadàs, n mëisul per sfranjer sel, na monga da sfrië ora i linzuei de stupac o de lin fac te cësa, ajache ntlëuta ne n ovi mo nia l fiër da paidlné y nianca mo chël da bronzes. Turnedes fova ence la mazëtes da fé zandli sul puntl.
Semea che l ert de turné cun turnadëces menedes da n mulin d'ega ie permò rua tert te Gherdëina. Do l Derjon dëssel vester stat n 60 turnadëces, ma chëles menedes cul pe fova n 200. La turnadëcia fova tres na filamënta liëda a na pela cun rodes meneda dal era de na roia.
L dà nce l turné la pënia per fé smauz ma chël ie n auter ert.
Storia
[mudé | muda l codesc]L'turné à scumencià te Gherdëina bonamënter bele tl 1500 sce no dant. L turné univa nsenià da pere a fì. I plu boni turnova taieresc, scudeles, candelieresc, pustamënc y curones per vel sanc, pitla peldes per madones. Velch turnova roba da fé damat per mutons: pinochi, fortuneli, paperins, surices, auces. Turnà univel te lën de pëc, ziplà per 1 plu te zirm, plu tert te linda[2].
Turnadëces
[mudé | muda l codesc]N valguna turnadëces a ega te Gherdeina fova:
- Piciuel a Runcadic [3][4][5].
- Ciascian Urtijëi.
- A Santa Cristina a Socrëp dal n luech tlamà Turnadëcia.
- Tl Calënder de Gherdëina liejun sula turnadëcia de Prënsa: Ja ruf fove-l mo na turnadëcia, ulache bera Jörgl jiva uni di do l vejlé a turné, l fajova i primes ani popes y do l 1900 ov-l scumencià a fe chiena nueva. L fova n ucel o na gialina che menova l bech y la coda che fova tachei te n spech y na codla japé. Dut l inviërn jive-l ja turnadëcia cun cospes da de gran tlauc, laju messove-l dejdlacé ora la roda da cop suënz n' ëura ala longia nfin che la jiva ntëur y po mo sciaudé la stua dan scumencé a lauré; dasëira unive-l laurà nfin la 10 de nuet [6].
- Domulin 4 turnadëces [7]
- Ruacia a Santa Cristina[8]
- Santuel [9]
- Linacia te Sëlva pra l Ruf de Frea[10]
Roies
[mudé | muda l codesc]La majera roia de Gherdëina fova la roia di plans de Sant Antone a Urtijëi. L'ega univa piëda su dal Derjon te doi posc, ulache al di da ncuei ie la plaza dal palé y ulache ie sën la cësa Montblanc. La jiva inó tl ruf pra la cësa Gustin. La roia ie stata tëuta demez dl 1961 doche duc i artejans fova passei sui motores electrics. [11] [12] [13]
Jënt che turnova
[mudé | muda l codesc]- Tumesc Tavella de Picëi
- Albino Prugger dl Penc y lasceten turné una.” (Bera Albino, te na pitla cesota dlongia la cësa da Gustin, turnova suvënz per mi pere bossles per i padenostri.) [14]
- Batista Nocker-Roder
N valgun inuemes de chi torna mo te Gherdëina.
Sant
[mudé | muda l codesc]L sant di turnadëures ie San Erasmo vëscul ai 2 de juni [18]
Da liejer
[mudé | muda l codesc]- Dora Welponer: N viac de nuet de Gustl dala scudeles. Calënder de Gherdëina 1976, pl. 101-107
Notes
[mudé | muda l codesc]- ↑ Na turnadëcia a pé ta Gustin te Sëlva.
- ↑ Milia Kostner: La stues de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 2002, pl. 128
- ↑ Dani dl fuech te Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1957, pl. 70.
- ↑ Babi da Nudrëi, Petra Senoner: L mulin da Piciuel. Calënder de Gherdëina 2014, pl. 170-171.
- ↑ Babi da Nudrëi: I mulins de Urtijëi. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 86.
- ↑ Storia de n luech y familia da paur da zacan. Calënder de Gherdëina 1971 pl. 50-51
- ↑ I doi ani dala gran nëif: 1950/51, 1916/17.. Calënder de Gherdëina 1952, pl.71.
- ↑ Fotos dla turnadëcia ja Ruacia.
- ↑ Franz Senoner: Da nëus a cësa. Storia vivuda da zacan. Istitut Ladin Micurá de Rü 2005. ISBN 88 8171 065 X
- ↑ La turnadëcia de Linacia pra l Ruf de Frea.
- ↑ Edgar Moroder: La roia di artejans di plans a Urtijëi y i mulins de Plan Ziràn. Calënder de Gherdëina 1978, pl. 36-41
- ↑ Edberte Moroder: L ruf y la roia. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 66-72.
- ↑ Leo Moroder: La roia. Calënder de Gherdëina 2012, pl. 160-163.
- ↑ Rudi Vinatzer de Zenz dl Pech: Ce da ri canche fan de tei pitli mutons. Calënder de Gherdëina 2001, pl. 141.
- ↑ Bruno Maruca: La turnadëcia de Gherdëina à si daunì. La Usc di Ladins, 8 de agost 2021.
- ↑ La turnadëcia de Gherdëina à si daunì. Damian Piazza de Urtijëi, belau dejeset ani, à abinà si pascion tl mond dl turné Ntervista de Damian Piazza cun Bruno Maruca. Archived 2021-09-21 te la Wayback Machine
- ↑ Bruno Maruca: Danter pitura y turnadëcia cun Rossetto y Oberbacher. La Usc di Ladins, 17 de otober 2021
- ↑ (Tresl Gruber): Sanc per i mestieres, erc, stati y bujëns de vita. Calënder de Gherdëina 1952,pl.58.
Bibliografia
[mudé | muda l codesc]- Turnadëur (foto). Calënder de Gherdëina 1987, pl. 13.
- Milia Kostner: Chiena de Gherdëina ti ani 1930. Calënder de Gherdëina 1986, pl. 94-102.
- Turnadëur (foto). Calënder de Gherdëina 1986, pl. 100 y 101.
- Malia da Cudan (Obletter): Turné, n ert sciadi vedl. Calënder de Gherdëina 1989, pl. 128-150.