Concordia

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG
prima plata Nr. 2
segonda plata Nr. 2

Concordia fova na plata unida ora do la segonda viëra dal jené al lugio dl 1946 tla trëi rusnedes de Südtirol. Dal Nr. 4 mpò ie Concordia deventeda la plata ufiziela dla Union di Ladins de Maran.

Storia[mudé | muda l codesc]

L titul dla plata fova: Concordia, settimanale apartitico per l'affratellamento dei gruppi etnici di madrelingue diverse. - Unparteiisches Wochenblatt zur Verbrüderung der Völkergruppen verschiedener Muttersprachen - Plata ufiziela d'la shent ladina[1][2]

L prima numer ie unit ora ai 14 de jené dl 1946 ma sciche l Nr. 2 mé cun i tituli talian y tudësch tla Via Leonardo da Vinci 20 a Bulsan. Stampà univl tla Tipografia P. Mariz de Bulsan.

L' Nr. 3 mancia tla culezion lasceda da Max Tosi[3]. Tl Nr. 4 dl 4 de fauré 1946 ie pra l tituli talian y tudësch ence unida junteda la scrita per ladin: Plata ufiziela d'la shent ladina.

La plates che ie stat mesun de udëi dla culezion de Tosi ie la plates Nr. 2, Nr. 3, Nr. 4, Nr. 7, Nr. 10, Nr. 11 Nr. 12. Nr. 13, Nr. 16. Nr. 18. Nr. 19 Nr. 21, Nr. 22, Nr. 23. y ultimo Nr. 25 dl 1 de lugio 1946. Pra l ultim numer Nr. 25 nen ie nia plu da liejer l titul tudësch y chël ladin. Ai 23 de agost dl 1946 vën pona ora 'l Popul Ladin sciche plata ufiziela dla Union.

Te chësta plata iel da liejer truepes contribuc de Max Tosi cun l pseudonim forfesc, che fova l presidënt dla Union, de Tresl Gruber Sulé, de don Massimiliano Mazzel y velun de F.P. (popa) Frida Piazza. L diretëur dla plata fova l'aucat nasciú a Pola Teseo Rossi mort ai 27 de utober 1956.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Emeroteca Fondazione ISEC Nr. 701
  2. Biblioteca Civica U.Pozzoli - Lecco
  3. Culezion privata de Wolfgang Moroder Urtijëi.

Autri cunliamënc[mudé | muda l codesc]