L scumenciamënt dla leteratura ladina te Gherdëina
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
L prim autor documentà che scrisc cun carateritiches letereres te Gherdëina ie bën Matie Ploner (1770 Urtijëi-1845 Persenon)[1]. L fova ugrister y maester a Urtijëi, plu tert se n fovel trapiná a Ciastel. Dl 1830 fovel uní cherdà a Persenon coche nseniant de mujiga y urganist. De si produzion lecurdons sies stories per ladin, deplu poejies de ucajion y satiriches, danter chëles sauta ora “La vedla muta” per savëi formal y umoristich. Si produzion ie scialdi persunela y se urientea al rujené dla jënt de Gherdëina de si tëmpes. Per l rest iel te chëi ani plutosc na produzion didascaliaca de nseniamënt dl popul da pert de prevesc. Da auzé ora ie l curat Ujep Antone Vian che dà ora n liber sun la rujeneda de Gherdëina per tudësch “Gröden, der Grödner und seine Sprache”dl 1864. N valgun pec de prosa de n bon livel artistich vën dala pëna dl ambolt de Urtijëi Franz Moroder, p.e. N vödl jagher. Na persunalità artistica da auzé ora ie Leo Runggaldier (1888-1961) cun si “Stories y cianties per kei de Gerdeina” (sic!) l ie l autor dl inn de Gherdëina.
Notes[mudé | muda l codesc]
- ↑ Cultura Ladina, Lois Ellecosta, Intendënza Ladina, Balsan, 2007, pl. 97